De ce încep copiii noştri să devină obezi?

68% din copiii de clasa I din Bucureşti mănâncă 3 mese principale pe zi. Jumătate obişnuiesc să mănânce şi între mese, iar 2 din 5 copii mănâncă doar în cadrul meselor principale.
De ce încep copiii noştri să devină obezi?

Pe parcursul celor 7 ani de implementare a mişcării naţionale SETS („Şi Eu Trăiesc Sănătos!”), echipa Fundaţiei PRAIS a iniţiat o serie de studii privind obiceiurile de stil de viaţă ale copiilor.

Unul dintre acestea a fost realizat pe un eşantion de reprezentativ de elevi de clasa I din 30 de şcoli bucureştene. Rezultatele arată că un copil de clasa I din Bucureşti are în medie 7 ani, cântăreşte 26 kg şi are o înălţime de 125,8 cm. Raportul greutate – înălţime  arată că:

  • între 100-125 cm, copiii au o greutate medie de 23,7kg,
  • între 126-145 cm înalţime – o greutate medie de 28,2 kg
  • şi între 146-160 cm înălţime- o greutate medie de 29,9 kg.

Mai mult de 3 sferturi din copiii de clasa I din Bucureşti mănâncă micul dejun în fiecare zi în timpul săptămânii, iar aproape toţi fac acest lucru în fiecare sâmbătă şi duminică.

68% din copiii de clasa I din Bucureşti mănâncă 3 mese principale pe zi. Jumătate obişnuiesc să mănânce şi între mese, iar 2 din 5 copii mănâncă doar în cadrul meselor principale.

Mai mult de jumătate din copiii de clasa I din Bucureşti consumă cel puţin o dată pe zi fructe, legume, lactate şi carne. În ceea ce priveşte consumul de mâncare gătită, aceştia consumă mâncare gătită în medie de 2 ori pe zi.

Săptămânal, copii consumă de 8,6 ori fructe, de 7 ori legume, iar dulciuri de 7,9 ori.

Aceştia se hidratează bând mai mult de 4 pahare de lichide pe zi. În ceea ce priveşte consumul de băuturi răcoritoare, aceştia beau răcoritoare în medie de 3 ori pe săptămână.

Studiul arată, de asemenea, că doar 38% dintre copiii de clasa I din Bucureşti fac mişcare în fiecare zi. În medie, 5 zile pe săptămână fac mişcare în aer liber, plimbări prin parcuri, se joacă împreună cu alţi copii.

Mai mult de 50% dintre copiii de clasa I din Bucureşti practică exerciţii fizice (incluzând lecţii de educaţie fizică şi/sau practicarea unui sport) de 2-3 ori pe săptămână.

Timp de 3 ani mişcarea SETS din România a fost parte din proiectul EPHE la care şi-au adus contribuţia programe similare din alte 5 ţări: Belgia, Franţa, Olanda, Portugalia, Grecia şi Bulgaria.

Existenţa unui ecran în dormitorul copilului sau urmărirea programelor TV în timpul meselor în familie au fost identificate ca factori cu impact asupra stării generale de sănătate. În grupul de familii respondente cu un nivel scăzut de educaţie din România, 71% dintre copiii acestora, respectiv 60% din Bulgaria, şi 74% din Portugalia au un televizor în camera lor.

Deşi modificarea percepţiilor şi a comportamentelor necesită timp, după al treilea an de implementare EPHE a rezultat că, odată ce obiceiurile bune au fost incorporate în practica zilnică a familiei, acestea pot fi durabile.

În 7 ani, mişcarea naţională SETS a fost prezentă în 252 de şcoli din Bucureşti, Timişoara Cluj-Napoca, Ploieşti, Otopeni, Roman. A ajuns la 156.480 de elevi din clasele I-IVşi familiile acestora, la 3.000 cadre didactice, 2 milioane public larg. 504 de voluntari studenţi sportivi de la UNEFS au susţinut 459 de lecţii deschise în şcoli la care au participat peste 27.580 de elevi.

Din observaţiile strânse la nivel naţional timp de 15 ani în mediul şcolar, a programelor similare metodologic dezvoltate de alte ţări din Europa, rezultă că sunt cauze multiple care impactează stilul de viaţă sănătos, respectiv apariţia obezitatii la copii:

  • situaţia economică şi nivelul de educaţie al familiei,
  • locaţia geografică = mediul citadin sau rural în care trăieşte familia,
  • tradiţiile şi obiceiurile sale,
  • dieta zilnică,
  • calitatea somnului,
  • nivelul sedentarismului,
  • stresul,
  • modelele parentale care influenţează major evoluţia copilului,
  • mediul scolar şi social,
  • starea individuală de sănătate,
  • moştenirea genetică, ca să enumerăm doar căteva.