De ce e bine să faci sex în timpul sarcinii

Află de ce este bine să faci sex în timpul sarcinii şi cu ce probleme se confruntă un cuplu care evită relaţiile sexuale pe perioada sarcinii!
  • Publicat:
De ce e bine să faci sex în timpul sarcinii

O sarcină poate modifica radical organismul unei femei şi o poate face să se îndepărteze de partener. Dacă cei doi nu găsesc o cale de comunicare şi aleg să îşi izoleze trăirile faţă de celălalt, cele mai multe probleme pot apărea în dormitor, iar de aici la alte afecţiuni nu mai este decât un pas. Divorţul, depresia, anxietatea, atacul de panică, tulburările de comportament, tulburările alimentare pot apărea chiar în perioada sarcinii.

Sunt cupluri care resimt acest aspect imediat şi ajung să aibă o viaţă de cuplu de coşmar.         

„Dacă sarcina este cu probleme, există un istoric de sarcini pierdute, probleme de comunicare sau tulburări de personalitate sau de comportament, toate acestea pot duce la un conflict deschis în cuplu. Conflictul poate afecta mai mult pe unul dintre parteneri sau pe amândoi. Poate duce la divorţ sau poate suda cuplul. Depinde de fiecare dintre cei doi, de felul în care înţeleg să se comporte şi să comunice”, subliniază psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

Bărbatul îşi poate inhiba pornirile, influenţat fiind de frica de a nu face rău soţiei, sarcinii, ori poate fi neplăcut surprins de felul în care trupul femeii se modifică, considerând că nu mai este la fel de atrăgătoare.

De asemenea, sunt femei însărcinate care devin depresive, iar mulţi bărbaţi nu ştiu cum să se comporte în aceste circumstanţe. Nu înţeleg stările soţiei, nu le pot manageria, aşa că reacţionează la rândul lui într-un mod agresiv şi renunţă la viaţa sexuală.

De multe ori, bărbatul se simte respins de parteneră în perioada sarcinii.

Acesta poate fi dezamăgit de transformările prin care trece partenera lui, de la mâncatul excesiv până la crizele şi poftele care apar din neant şi o transformă într-o veşnică nemulţumită.

Există însă şi bărbaţi care se simt înşelaţi de parteneră, pentru că aceasta a rămas însarcinată fără ca el să îşi dea consimţământul sau să fie pregătit să devină tată.

Un bărbat nemulţumit, frustrat, care se simte jignit sau neînţeles, poate dezvolta următoarele afecţiuni psihologice: tulburări sexuale (ejaculare precoce, tulburare erectilă, lipsa dorinţei de sex), probleme alimentare (obezitate, mâncat obsesiv compulsiv), anxietate, depresie, atacuri de panică, somatizari (dureri care vin şi pleacă, se mută prin corp, dar care nu au reprezentare medicală). Ele fiind doar stări sufleteşti transpuse în formă fizică”, precizează psihologul Constantin Cornea.

Universul femeii însărcinate este extrem de divers. Felul în care ea reacţionează depinde de vârstă, de personalitate, de partener sau de ceea ce a construit până în acel moment.

Dereglările hormonale caracteristice perioadei sarcinii, greutatea corporală în creştere, mersul mai greoi, poziţiile ciudate în care trebuie să doarmă, toate acestea pot crea probleme cu stima de sine. În lipsa unui partener matur, care încearcă să compenseze stările de rău, prin comunicare, complimentare sau ajutor gospodăresc, femeia poate suferi o traumă. În fond, în perioada sarcinii, se naşte mugurul depresiei, ce mai târziu va deveni depresie postpartum.

„În plan sexual, poate ajunge să se simtă neîmplinită, să considere că nu mai este la fel de atrăgătoare, astfel îi scade dorinţa sexuală.  De multe ori, nu-şi mai acceptă  propriul corp, pentru că nu se simte sprijinită şi înţeleasă de partener, aşa poate ajunge să dezvolte frigiditate sau anorgasmie”, afirmă psihologul.

Relaţia femeii cu sarcina ţine de stima de sine, iar aceasta este mai ridicată sau la limita de supravieţuire, în funcţie de partener, familie de origine, viaţă socială sau carieră. În cadrul acestor interacţiuni, femeia se simte împlinită sau abandonată.

De aceea, în perioada sarcinii, femeia poate dezvolta mai multe afecţiuni.

„Pot apărea dereglările sexuale (anorgasmie, frigiditate), tulburări alimentare (mancat în exces, mâncat obsesiv compulsiv), anorexie, bulimie, obezitate.De asemenea, mai putem vorbi de tulburări de comportament sau de personalitate, depresie, anxietate, atacuri de panică, tulburări ale somnului: insomnie, somn întrerupt, coşmaruri sau se poate trezi neodihnită”, adaugă psihologul.   

Citeşte continuarea pe Gândul.info

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”