Cum se regenerează memoria cu celule stem

Deşi mult mai mai maleabil decât am crede, creierul este, în cele din urmă, supus unor boli legate de vârstă, cum ar fi demenţa şi pierderea funcţiei cognitive.
Cum se regenerează memoria cu celule stem

Deşi mult mai mai maleabil decât am crede, creierul este, în cele din urmă, supus unor boli legate de vârstă, cum ar fi demenţa şi pierderea funcţiei cognitive. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă dau naştere unei noi serii de demersuri care vizează posibilitatea de a înlocui celulele creierului şi de a restructura memoria.

Lucrările recente realizate de către Ashok K. Shetty, Ph.D., profesor din cadrul Departamentului de Medicină Moleculară şi Celulară, director asociat al Institutului de Medicină Regenerativă, din Texas oferă o aluzie la această posibilitate, cu ajutorul unei tehnici noi de preparare a donatorilor de celule stem neuronale şi grefarea lor într- un creier mai în vârstă.

Shetty şi echipa sa au prelevat celule stem neuronale şi le-au implantat în hipocamp (“hippocampus” – care joacă un rol important în generarea noilor amintiri şi conectarea lor la emoţii) la un animal, permiţându-le în mod esenţial regenerarea ţesuturilor. Rezultatele au fost publicate în revista Stem Cells Translational Medicine.

Am ales hipocampul, deoarece este deosebit de important în procesul de învăţare şi memorie”, a declarat Shetty în această revistă. „Suntem interesaţi de înţelegerea procesului de îmbătrânire din creier, în special în hipocamp, care pare deosebit de vulnerabil la schimbările intervenite odată cu vârsta.” Volumul acestei părţi a creierului pare să scadă în timpul procesului de îmbătrânire, iar această scădere poate fi legată de declinul vârstei în neurogeneză (producerea de noi neuroni), precum şi de deficitele de memorie la unii oameni, pe măsură ce îmbătrânesc.

Pentru această ultimă cercetare, echipa a constatat faptul că celulele stem neuronale s-au grefat foarte bine pe hipocampul tânăr la animale (ceea ce era de aşteptat), precum şi pe hipocampul în vârstă, care ar fi, în termeni umani echivalentul a aproximativ 70 de ani.

Eforturile anterioare de a întineri creierul folosind neuroni fetali nu au fost nici pe aproape la fel de pline de succes. Celulele imature, cum ar fi celulele stem neuronale, par să facă o treabă net mai bună, deoarece ele pot tolera mult mai bine hipoxia (lipsa de oxigen) şi traumatismele creierului. Atunci când cercetătorii au încercat, în trecut, implantarea acestor celule parţial diferenţiate în hipocampul în vârstă nu au au avut rezultate la fel de satisfăcătoare. „Avem o tehnică nouă de preparare a donatorilor de celule stem neuronale.”, a spus Shetty. „De aceea, acest rezultat nu a mai fost văzut înainte.”

Cercetătorii au facut această lucrare folosind celule donate din zona sub-ventriculară a creierului, o zonă numită „măduva cerebrală”, realizându-se o analogie cu măduvă osoasă care deţine un număr de celule stem neuronale care persistă pe tot parcursul vieţii şi în mod continuu produce noi neuroni, ce migrează la sistemul olfactiv. Aceste celule stem răspund, de asemenea, la semnalele de prejudiciu în diverse condiţii, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau leziuni cerebrale traumatice.
„În continuare, ne dorim testarea impactului celulelor stem asupra comportamentului.”, a spus Shetty. „E o zonă pe care am dori să o  studiem în viitor. Suntem mereu interesaţi de moduri noi de a întineri creierul în vârstă şi de a promova îmbătrânirea de succes, pe care o vedem atunci când persoanele în vârstă prezintă o funcţie cognitivă normală şi o capacitatea de a crea amintiri.”