Boala care afectează un milion de români, dar 9 din 10 nu ştiu că o au

Insuficienţa cardiacă este o boală cronică gravă, în care inima nu poate pompa o cantitate sufi-cientă de sânge spre organe, pentru a susţine funcţionarea acestora.
  • Publicat:
Boala care afectează un milion de români, dar 9 din 10 nu ştiu că o au

Insuficienţa cardiacă este o boală cronică gravă, în care inima nu poate pompa o cantitate sufi-cientă de sânge spre organe, pentru a susţine funcţionarea acestora. Cele mai frecvente cauze de insuficienţă cardiacă, în România, sunt: infarctul miocardic şi alte tipuri de boli coronariene, hipertensiunea arterială, boli ale valvelor inimii şi malformaţiile congenitate cardiace.

Aproximativ un milion de persoane din România suferă de insuficienţă cardiacă (4.7% din populaţie, conform studiilor)

  • 25.000 de persoane sunt diagnosticate în fiecare an cu insuficienţă cardiacă, la noi în ţară
  • 9 din 10 persoane care suferă de insuficienţă cardiacă, în România, nu ştiu că au acest diagnostic
  • Insuficienţa cardiacă este prima cauză de internare în spitalele din România
  • Supravieţuirea la 5 ani de la diagnosticul de insuficienţă cardiacă este mai mică decât supravieţuirea în multe forme de cancer

Prevalenţa insuficienţei cardiace în rândul populaţiei României este de 4,7%. Aproximativ 35% dintre pacienţi prezintă insuficienţă cardiacă cu grad ridicat de severitate a bolii şi cu o calitate a vieţii extrem de scăzută, care este influenţată şi de problemele psihologice, de reacţiile adverse la tratament şi de limitările de ordin social.

Educaţia pacienţilor şi asistenţa psihologică sunt insuficient acoperite de sistemul naţional de sănătate. O mai bună informare a pacienţilor pentru conştientizarea implicaţiilor medicale şi non-medicale ale bolii ar îmbunătăţi calitatea vieţii acestora.

Simptomele insuficienţei cardiace pot include respiraţia grea şi oboseala extremă, împiedicându-i pe pacienţi să muncească sau să ia parte la activităţile sociale obişnuite, efectul fiind izolarea so-cială, anxietatea şi depresia.

“9 din 10 pacienţi diagnosticaţi cu insuficienţă cardiacă nu ştiu că suferă de această boală, aspect care indică o majoră problemă de comunicare între medic şi pacient, pe acest subiect. În plus, sunt puţine persoanele care recunosc factorii de risc, semnele şi simptomele insuficienţei cardiace. De aceea, îmbunătăţirea comunicării medic-pacient prin schimbarea oaradigmei clasice este esenţială, în aşa fel încât pacienţii cu insuficienţă cardiacă să nu mai fie expuşi riscului de deces prematur şi, pe de altă parte, să aibă o calitate a vieţii mult mai bună”, a afirmat dr. Marius Geantă, co-fondator şi preşedinte, Centrul pentru Inovaţie în Medicină.

Insuficienţa cardiacă are prognostic nefavorabil comparabil cu multe dintre cele mai frecvente forme de cancer. Costul semnificativ al bolii şi pentru societate, din cauza unei rate mai mari de spitalizări şi respitalizări şi a impactului asupra familiei pacientului. Cel mai probabil, aceste costuri vor fi din ce în ce mai mari, odată cu creşterea prevalenţei bolii pe fondul îmbătrânirii populaţiei şi a ratei crescute de supravieţuire după atacuri de cord.

Grupul de lucru pentru insuficienţa cardiacă al Societăţii Române de Cardiologie a identificat, 4 priorităţi şi direcţii de acţiune în domeniul insuficienţei cardiace din ţara noastră:

  • Creşterea conştientizării publice şi înţelegerea implicaţiilor bolii
  • Realizarea unei baze de date pentru insuficienţa cardiacă, la nivel naţional
  • Susţinerea dezvotării unităţilor medicale dedicate tratamentului insuficienţei cardiace
  • Asigurarea asistenţei medicale de calitate şi a monitorizării pacienţilor, în cadrul asistenţei  primare
Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”