Boala care acţionează în tăcere şi poate fi descoperită când este prea târziu

  • Publicat:
  • Actualizat:
Boala care acţionează în tăcere şi poate fi descoperită când este prea târziu
Sursa foto: shutterstock

Te simţi tot timpul obosit, nu ai poftă de mâncare, faci febră? Ai putea suferi cu rinichii! Boala cronică de rinichi este mult timp asimptomatică, motiv pentru care, de cele mai multe ori, este descoperită târziu, când bolnavii au ajuns deja în insuficienţă renală cronică avansată.

„Rinichiul este un organ complex ce îndeplineşte atât funcţia de excreţie a organismului, produşii toxici de la nivelul sângelui fiind filtraţi la nivel renal şi eliminaţi prin urină, dar şi funcţie endocrină, rinichii secretând o serie de hormoni cum sunt: renina, bradikinina, care are rol vasoactiv, eritropetina, ce deţine un rol în stimularea formării globulelor roşii etc.”, subliniază medicul internist Corina Nedelcu pentru Gândul.

Infecţia la nivelului rinichilor: simptome

Patologia renală poate fi primară, poate afecta structural rinichiul – litiaza, infecţiile, tumorile, boala polichistică renală etc. – sau secundară unor afecţiuni sistemice – diabetul zaharat, hipertensiunea, bolile cardiovasculare, bolile inflamatorii sistemice etc.

„Colica ureterală apare ca o durere localizată iniţial lombar, ce migrează pe traiectul ureterului, către organele genitale externe şi rădăcina coapsei. Este însoţită de agitaţie şi lipsa unei poziţii antalgice, simptome urinare, uneori vărsături, şi pareza intestinală reflexă. Cauza este obstrucţia ureterului prin material de natura litiazică, cheaguri, infecţie sau ţesut renal necrotic.

Colica renală aparută prin distensia bazinetului sau capsulei renale este durerea surdă, difuză, uneori intensă, localizată în unghiul costovertebral, posibil extinsă în ultimul spaţiu intercostal posterior. Apare în cazul obstrucţiei ureterale proximale sau al pielonefritelor”, afirmă dr. Corina Nedelcu.

Asocierea durerii cu febra sau frisonul, astenie fizică, lipsa poftei de mâncare, greaţa sau vărsăturile sugerează o infecţie la nivelul rinichiului (pielonefrita sau glomerulonefrita), diagnostic ce trebuie susţinut de investigaţiile paraclinice necesare.

Un alt simptom de alarmă frecvent în boala este hematuria (prezenţa globulelor roşii în urină), care în funcţie de mărimea sângerării poate fi macroscopică, vizibilă cu ochiul liber, sau microscopică – detectată prin examenul sedimentului urinar. Peste 60 % din cazuri au ca etiologie litiaza, infecţiile sau tumorile.

Apariţia globulelor roşii după o colică renală sugerează cel mai frecvent litiaza renoureterală. Hematuria nedurerosă asociată cu scăderea în greutate şi alterarea inexplicabilă a stării generale trebuie să ridice suspiciunea unei tumori renale sau de căi urinare sau tuberculoza renală.

Citește și: Litiaza renală (pietre la rinichi): de ce apare și cum se tratează?

Analizele de sânge şi cele de urină, definitorii în diagnosticul de infecție renală

„Hematuria asociată simptomelor vezicale (polachiurie, usturimi la micţiune) sugerează cistita (o infecţie la nivelul vezicii urinare). Se poate asocia cu piuria, ce semnifica prezenţa leucocitelor în urină, şi determină caracterul tulbure, urât mirositor al acesteia. Predispoziţia către infecţiile urinare o au femeile, persoanele cu obstrucţii ale căilor urinare sau cu diabet zaharat. Hematuria asociată cu edemele ridică suspiciunea glomerulonefritei”, adaugă dr. Corina Nedelcu.

Investigarea funcţiei şi patologiei renale se face prin analize de sânge (uree, creatinina, rata filtrării glomerulare, clearance-ul creatininei, acid uric, albumina serică, ionograma serica – sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fosfat, bicarbonat, hormonul paratiroidian, hemoleucograma) şi analizele de urină (examen sumar de urină, sedimentul urinar, ionograma urinară, creatinina, proteinuria, urocultura).

„În funcţie de patologia sugestivă clinic, medicul poate recomanda şi examene imagistice (ecografia abdominală, urografia intravenoasă, CT sau RMN) sau chiar biopsia renală. Degradarea constantă şi progresivă a funcţiei renale, cu sau fără scaderea volumul urinboalaar, exprimă insuficienţa renală. Aceasta poate apărea brusc – insuficienţa renală acută sau se poate instala lent, în timp- insuficienţa renală cronică”, precizează specialistul.

Simptomele insuficienţei renale pot fi oboseala, lipsa poftei de mâncare, greaţa, vărsăturile, gustul neplăcut, scăderea în greutate, malnutriţia, pruritul, tegumentele palid teroase, anemia, hipertensiunea, cardiomiopatia hipertensivă sau ischemică, insuficienţa cardiacă congestivă, edemele declive, osteodistrofia renală etc.

Citeşte continuarea pe Gândul.info

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”