21% dintre decese sunt generate de AVC. În România avem doar 5 medici specializaţi, spune preşedinte SNRIR

În prezent 21% dintre decesele din România sunt generate de un accident vascular cerebral (AVC), a declarat preşedintele SNRIR, Gheorghe Iana, precizând că lipsa unităţilor stroke şi a medicilor sunt motivele care determină numărul mare de decese.
  • Publicat:
21% dintre decese sunt generate de AVC. În România avem doar 5 medici specializaţi, spune preşedinte SNRIR

În prezent 21% dintre decesele din România sunt generate de un accident vascular cerebral (AVC), a declarat preşedintele SNRIR, Gheorghe Iana, precizând că lipsa unităţilor stroke şi a medicilor sunt motivele care determină numărul mare de decese, conform Mediafax.ro.

“21% dintre decese în România sunt din cauza accidentului cerebral vascular (AVC), este a doua cauză de mortalitate. Vârsta la care apar AVC a coborât pe fondul condiţiilor de viaţă modernă. (…) Cea mai gravă situaţie este în sudul şi sud estul României, unde sunt 200 de decese la 100.000 de locuitori.(…) Din estimările Institutului Naţional de Statistică, pe următoarea perioadă se prevede o creştere a mortalităţii cu peste 34% din cifra actuală în fiecare an, până în 2035”, a declarat, vineri, preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din România (SNRIR) , Gheorghe Iana, în cadrul Conferinţei “Accidentul Vascular Cerebral. Diagnostic precoce şi tratament”, desfăşurat la Palatul Parlamentului.

Gheorghe Iana mai susţine că fondurile pentru pacienţii cu AVC au scăzut în ultima perioadă.

“Costurile economice pentru pacienţii cu AVC sunt de 657 milioane de euro, ceea ce reprezintă 0,35% din PIB, bani folosiţi pentru pacienţii care nu au fost trataţi eficient. Alocările bugetare pentru pacienţii cu AVC sunt în scădere, generată începând cu 2016, când nu s-au putut consuma toţi banii din lipsa specialiştilor care să asigure procedurile. Nu toate spitalele deţin unităţi stroke, în care pot fi trataţi pacienţii cu AVC. (…) Problemele sunt date de lipsa pregătirii şi a capacităţilor de instruire. Ne dorim să formăm nuclee de instruire a specialiştilor în Spitalul Universitar din Bucureşti, în spitalul Elias din Bucureşti şi în spitalul judeţean de urgenţă din Târgu Mureş. Scopul este să creăm încă cinci centre. Este necesar să avem radiologie intervenţională pentru a ne asigura că pacienţii cu AVC supravieţuiesc”, mai adăugat Gheorghe Iana.

Anul acesta registrul naţional al pacientilor cu AVC trataţi endovascular a fost donat de către compania americana Medtronic, care a iniţiat şi un parteneriat academic cu Societatea de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din România, pentru pregătirea profesională a specialiştilor în radiologie intervenţională.

“Scopul nostru este să atragem atenţia asupra curiculei educaţionale. Degeaba ai bază materială, dacă nu avem cu cine să lucrăm. Accesibilitatea e foarte mică. Sunt foarte mulţi pacienţi, dar sunt puţine centre în România care pot să acopere numărul de pacienţi. Deficitul de medici este o problemă. (…) În momentul de faţă sunt cinci specialişti care lucreză în toată ţara şi sunt pregătiţi în afară toţi, pentru că tehnicile sunt noi. (…) Idealul nostru este să ajungem la 21-22 de medici. Dacă vreau să funcţioneze şase centre de stroke de nivel unu sau primar, în care să se poată face analizele complete, atunci am nevoie să asigur funcţionarea acestora non-stop. În Bucureşti putem funcţiona cu trei sau patru centre, iar în ţară aş vrea să aducem medici în Târgu Mureş, Iaşi, Suceava, Craiova. În fiecare centru să fie trei specialişti”, a mai adăugat Gheorghe Iana.

De aceeaşi părere este şi senatorul Emanuel Botnariu, care a precizat în timpul conferinţei că în cadrul comisiei de sănătate din Senat s-a discutat despre creşterea numărului unităţilor Stroke.

“Ne-am propus în cadrul celor două comisii ca să lucrăm la legea prevenţiei. Astfel, ne dorim să creştem numărul unităţilor stroke din România şi să ajungem la un nivel decent şi să putem ca în acea oră de aur a AVC să salvăm cât mai multe persoane”, a declarat Emanuel Botnariu.

Totodată, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, susţine că până la sfârşitul anului vor fi revizuite cinci programe naţionale, care vizează principalele boli de care suferă pacienţii din România.

“Zona de sănătate are în jur de opt miliarde de euro pe an, dacă stăm şi ne uităm cum sunt cheltuiţi aceşti bani, vom găsi multe miliarde de lei care se pot reutiliza într-un mod mai eficient. Sunt multe schimbări care pe zona de sănătate trebuie să se facă. (…) Până la sfărşitul anului vrem să revizuim cinci programe naţionale printre care programul de diabet, boli cardio, oncologie, principalele zone din cauza cărora oamenii mor. (…) Sistemul are o problemă cu partea de coasiguraţii, suntem 17 milioane de beneficiari şi vreo 15 milioane de plătitori. Nu-i corect faţă de românii contribuabili. Se face un calcul logic, eficient şi legal”, a declarat, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

“În această patologie trebuie să avem o evidenţă clară, la modul în care gestionăm banii. Registrul va arăta o evidenţă pentru fondurile care vor fi gestionate în acest moment, efectiv şi corect. De asemenea, putem stabili un raport al beneficiului tratamentului acestor pacienţi, care privind retrospectiv putem să venim cu cifre concrete, care să ne arate investiţia făcută în acest tip de tratament.(…) Prima parte a registrului arată momentul în care a venit pacientul, modalitatea în care a fost abordat tratamentul şi rezultatele obţinute, până la 90 de zile. Costurile la fel pot fi evaluate. (…) Registrul ne dă posibilitatea să îmbunătăţim şi să avem o imagine clară a modului în care gestionăm unitatea stroke”, a declarat medicul Lucian Mărginean.

Accidentul vascular cerebral este a doua cea mai comună cauză a morţii în Europa. Anual, circa un milion de persoane mor în urma unui AVC. De asemenea, AVC-ul este principala cauză a dizabilităţii pe termen lung.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”