Sindromul gurii uscate: cauze și remedii

Medicul stomatolog Adrian Mina ne vorbește despre cauzele care duc la sindromul gurii uscate, metodele de tratament, semne și simptome.
  • Publicat:
Sindromul gurii uscate: cauze și remedii
Sindromul gurii uscate: cauze și remedii

Cu toții avem nevoie de salivă pentru a ne hidrata și curăța cavitatea bucală, dar și pentru a digera mâncarea. Saliva previne, de asemenea, apariția infecțiiilor prin controlul bacteriilor și ciupercilor de la nivelul gurii. Când nu produci suficientă salivă, gura se usucă și asta creează disconfort. Din fericire, sunt tratamente care pot ajuta în lupta cu sindromul gurii uscate, numit și xerostomie. Medicul stomatolog Adrian Mina ne spune ce înseamnă acest lucru și cum se poate trata.

Cauzele xerostomiei

Efectul secundar al anumitor medicamente

Gura uscată este un efect secundar comun al multor medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală și fără prescripție medicală. Inclusiv medicamente utilizate pentru a trata depresia, anxietatea, durerea, alergiile și răcelile (antihistaminice și decongestionante), obezitatea, acneea, epilepsia, hipertensiunea (diuretice), diareea, greața, tulburări psihotice, incontinență urinară, astm (anumite bronhodilatatoare) și boala Parkinson. Gura uscată poate fi, de asemenea, un efect secundar al relaxantelor musculare.

Simptom al anumitor boli generale și infecții

Gura uscată poate fi un simptom al afecțiunilor medicale, incluzând sindromul Sjögren, HIV / SIDA, boala Alzheimer, diabet, anemie, fibroză chistică, artrită reumatoidă, hipertensiune arterială, boala Parkinson, accident vascular cerebral și oreion.

Efectul secundar al anumitor tratamente medicale

Deteriorarea glandelor salivare, a glandelor care produc saliva, poate reduce cantitatea de salivă produsă. De exemplu, daunele ar putea proveni din radiații la nivelul capului și gâtului și din tratamentele de chimioterapie pentru cancer.

Leziuni ale nervilor

Gura uscată poate fi un rezultat al afectării nervilor la nivelul capului și gâtului în urma unei leziuni sau a unei intervenții chirurgicale.

Deshidratarea provoacă sindromul gurii uscate

Condițiile care duc la deshidratare, cum ar fi febra, transpirații excesive, vărsături, diaree, pierderi de sânge și arsuri pot provoca uscarea gurii.

Îndepărtarea chirurgicală a glandelor salivare.

Stil de viață

Fumatul sau mestecatul tutunului poate afecta cantitatea de salivă produsă și poate agrava xerostomia. Respirația orală desfășurată o lungă perioadă de timp poate contribui, de asemenea, la apariția acestei afecțiuni”, explică medicul stomatolog Adrian Mina.

Sindromul gurii uscate: simptome

  • Senzație uscată în gură
  • Sete frecventă
  • Leziuni ale mucoasei cavității orale; răni sau piele despicată la colțurile gurii; buzele crăpate
  • senzație de uscăciune în gât
  • senzație de arsură sau furnicături mai ales pe limbă
  • limbă uscată, roșie
  • Probleme de fonație, masticație, deglutiție
  • Răgușeală, pasaje nazale uscate, dureri în gât
  • Halenă

Cum se tratează sindromul gurii uscate?

„Dacă credeți că gura uscată este cauzată de anumite medicamente pe care le luați, discutați cu medicul dumneavoastră. Medicul poate ajusta doza pe care o luați sau vă poate prescrie un alt medicament care nu provoacă uscăciunea gurii.

De asemenea, medicul poate prescrie o clătire orală. Dacă acest lucru nu ajută, el poate prescrie un medicament care stimulează producția de saliva.

De asemenea, pot ajuta la îmbunătățirea fluxului de salivă următoarele:

  • Consumați bomboane fără zahăr sau mestecați gumă fără zahăr, în special pe cele cu xilitol.
  • Beți multă apă pentru a vă menține gura umedă.
  • Periați cu o pastă de dinți cu fluor, utilizați o clătire cu fluor și vizitați medicul dentist în mod regulat.
  • Respiră pe nas, nu pe gură, pe cât posibil.
  • Folosiți un vaporizator de cameră pentru a spori umiditatea din camera,
  • Folosiți un substitut de salivă artificială fără prescripție medicală”, recomandă medicul stomatolog Adrian Mina.
Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”