Legătura dintre boala parodontală şi decesele cauzate de COVID-19

Potrivit unui nou studiu, bacteriile din gură care au ajuns în plămâni au fost „un teren fertil” pentru virusul SARS-CoV-2. Pacienţii cu COVID-19 şi boală parodontală au o susceptibilitate mai mare a suferi o criză respiratorie, cunoscută sub numele de furtună citokinică.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Legătura dintre boala parodontală şi decesele cauzate de COVID-19
Sursa foto: mouthcovidconnection.com

Un studiu recent cu durata de trei luni a scos la iveală asocierea dintre boala parodontală şi decesele cauzate de COVID-19. Potrivit acestei cercetări, bacteriile din gură care au ajuns în plămâni au fost „un teren fertil” pentru virusul SARS-CoV-2.

Cercetarea a scos la iveală că pacienţii cu boală parodontală – numită şi parodontită – au avut niveluri ridicate ale unei proteine care s-a răspândit la plămâni, declanşând probleme respiratorii care au pus viaţa pacienţilor în pericol.

Potrivit studiului, proteina IL-6 (interleukina 6) contribuie la inflamaţia din corpul uman. Pacienţii cu COVID-19 care au valori ridicate ale interleukinei 6 (IL-6) au un risc de 22 de ori mai mare de a fi puşi pe ventilatie mecanică pulmonară şi, în consecinţă, mai arată studiul, aceşti pacienţi au un risc crescut de deces.

Autorii studiului citează mai multe statistici de la CDC (Centers for Disease Control and Prevention) din SUA, care indică faptul că dintre toţi pacienţii cu COVID-19 care au fost pe ventilaţie mecanică de la începutul pandemiei, aproape 80% au decedat.

Din fericire, după cum a arătat un studiu publicat în luna mai a acestui an, rata de recuperare a pacienţilor cu COVID-19 a crescut pe măsură ce metodele de tratament au fost îmbunătăţite.

Boala parodontală şi furtuna citokinică

Studiul a fost condus de dr. Shervin Molayem, specialist în chirurgie dentară din SUA, şi de doctorul în ştiinţe medicale Carla Pontes din Africa de Sud.

Cei doi experţi spun că pacienţii cu COVID-19 şi boală parodontală au o susceptibilitate mai mare a suferi o criză respiratorie, cunoscută sub numele de furtună citokinică.

 

Explicaţia este, în esenţă, o reacţie exagerată a sistemului imunitar al pacientului.

„Boala parodontală a fost asociată şi cu alte afecţiuni şi probleme respiratorii, inclusiv cu pneumonia şi cu BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică ), aşa că nu am fost surprinşi să descoperim o legătură cu problemele respiratorii ale celor cu COVID-19. Ceea ce ne-a şocat pe noi a fost descoperirea impactului acelei proteine asupra pacienţilor, odată ce aceştia au fost spitalizaţi. O mică proteină cu rol în inflamaţie le-a afectat puterea de a respira”, a declarat dr. Shervin Molayem.

Cum ajung bacteriile în plămâni

Oamenii de ştiinţă au explicat că bacteriile ce provin din gingiile inflamate pot fi aspirate şi pot să adere la epiteliul din plămâni, contribuind la infecţie şi, ulterior, ajungând în lichidele din plămâni.

Aceste bacterii cauzează infecţii secundare, care pot îndeplini un rol de „rezervor” pentru virusul SARS-CoV-2.

Un alt punct-cheie pe care îl subliniază cercetătorii este că la persoanele ventilate mecanic creşte încărcătura bacteriană şi probabilitatea de a dezvolta pneumonie, pentru că secreţiile orale nu pot fi eliminate.

Pe măsură ce numărul deceselor cauzate de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 creşte în Statele Unite ale Americii, experţii din cadrul CDC estimează că acest virus va fi una dintre principalele cauze de deces în SUA, după cancer şi bolile cardiovasculare.

„Acum noi am confirmat că parodontita face virusul SARS-CoV-2 chiar mai mortal”, a subliniat dr. Shervin Molayem.

În acelaşi studiu se arată că interleukina 6 are o importanţă deosebită în parodontită. Oamenii de ştiinţă subliniază că IL-6 poate fi produsă de o varietate de celule ale ţesutului gingival şi de celule din componenţa sângelui.

Pulpita dentară şi alte leziuni periapicale pot contribui la nivelurile ridicate ale interleukinei 6 în organism.

Cercetarea intitulată „The Mouth Covid Connection” sugerează o asociere îngrijorătoare între bacteriile produse de gingiile roşii şi umflate, de gingiile care sângerează şi de pierderea densităţii osului alveolar – simptome ale parodontitei cronice – şi COVID-19, boala produsă de virusul SARS-CoV-2.

Studiul a inclus pacienţi cu forme severe de COVID-19 din Germania, care nu puteau să respire fără ajutorul unui ventilator mecanic. Aceştia fost testaţi pentru valorile IL-6 pe durata spitalizării.

Măsuri importante pentru igiena orală

„Chiar dacă nu putem stopa COVID-19 cu periuţa de dinţi, putem să îi reducem severitatea”, a declarat dr. David Corradi, preşedintele Societăţii de Parodontologie din California.

Recomandări:

  • Îmbunătăţirea igienei dentare
  • Curăţarea profesională a dinţilor (detartraj profesional la 6 luni)
  • Reducerea consumului de zahăr şi carbohidraţi
  • Tratamente parodontale pentru pacienţii cu boală activă

Bibliografie:

1) Kreiter, Marcy. Study Links Gum Disease To COVID-19 Deaths, Aspirated Bacteria Serve As Reservoir For Coronavirus, www.ibtimes.com/study-links-gum-disease-covid-19-deaths-aspirated-bacteria-serve-reservoir-3022463
2) COVID-19 Link to Gum Disease, www.mouthcovid.news
3) Study Finds COVID-19 Link to Gum Disease, www.mouthcovidconnection.com

Urmărește CSID.ro pe Google News
Beatrice Pătrașcu - Medic stomatolog
Bine te-am găsit! Sunt dr. Beatrice Pătraşcu, medic stomatolog, specialist în laser stomatologic, pedodonţie şi inhalosedare la Clinica Gentle Dentist. Sunt aici să te scap de frica de dentist şi sper să te conving că a preveni problemele dentare este întotdeauna mai uşor decât să ...
citește mai mult
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”