Prof. dr. Alexandru Blidaru: rar recomand mastectomie bilaterală INTERVIU (III)

Cancerul de sân rămâne una dintre principalele probleme de sănătate cu care se confruntă femeile: tocmai de aceea, autopalparea periodică, un control anual al sânilor, ecografia mamară şi mamografia după vârsta de 40 de ani ar trebui respectate pentru a creşte şansele depistării unor modificări în stadiu incipient. Profesorul Alexandru Blidaru explică în continuare modul cum este implicată moştenirea genetică în apariţia cancerului de sân şi care este recomandarea în privinţa mastectomiei bilaterale, adică extirparea ambilor sâni.
Prof. dr. Alexandru Blidaru: rar recomand mastectomie bilaterală INTERVIU (III)

Cancerul de sân rămâne una dintre principalele probleme de sănătate cu care se confruntă femeile: tocmai de aceea, autopalparea periodică, un control anual al sânilor, ecografia mamară şi mamografia după vârsta de 40 de ani ar trebui respectate pentru a creşte şansele depistării unor modificări în stadiu incipient. Profesorul Alexandru Blidaru explică în continuare modul cum este implicată moştenirea genetică în apariţia cancerului de sân şi care este recomandarea în privinţa mastectomiei bilaterale, adică extirparea ambilor sâni.


CSÎD: Ar trebui ca fiecare femeie să aibă mai multe informaţii despre cancerul de sân, apropo de subtipurile moleculare, de ereditate etc?

Prof. dr. Alexandru Blidaru: Screeningul genetic e ca şi cum ai deschide o uşă, iar în faţa ta, apar 100 de uşi care sunt închise. E bine că ştim două gene legate de cancerul mamar, dar ele nu explică decât o parte din cancerele despre care poţi spune că prezintă o incidenţă mamară familiară.
Grosso modo, 20 la sută dintre cancerele mamare pot fi legate de nişte evenimente heredocolaterale, familiale, de cancer mamar, ovarian, iar jumătate de ele sunt explicate de modificări ale acestor gene.

CSÎD: Şi restul de 80 sunt sporadice?
Prof. dr. Alexandru Blidaru:
Restul de 80 sunt legate de alţi factori de risc precum obezitatea, consumul de alcool, nicio sarcină în antecedent, tratamente cu estrogeni. În 50 la sută din cazuri, nu găsim nimic din toate astea, femeia respectivă n-a avut absolut nimic şi a apărut boala.

CSÎD: Deci există încă o doză mare de necunoscut în ceea ce priveşte cauza?

Prof. dr. Alexandru Blidaru: Da, cei mai importanţi factori de risc sunt sexul feminin şi înaintarea în vârstă.

CSÎD: Credeţi că doza mare de necunoscut le face pe femeile diagnosticate cu cancer să fie reticente, să nu vina la medic când trebuie, să caute soluţii naturiste?

Prof. dr. Alexandru Blidaru: Multe din poveştile cu terapii, nici măcar alternative, sunt foarte apetisante: nu trebuie să te duci la spital, nu te operezi, nu îţi cade părul, nu se întâmplă nimic, o vecină ţi-a spus că nu ştiu cine s-a vindecat, sunt foarte tentante aceste poveşti. Dvs. încă sunteţi tânără, dar retrospectiv, sunt zeci care mi-au trecut pe la urechi, remedii de tot felul de ceaiuri, uleiuri, plante, ciuperci, lut etc. Toţi dintre colegii mei văd lucrurile astea zilnic şi se întâmplă peste tot în lume.

CSÎD: Aş vrea să vorbim despre prejudecăţile care planează asupra radioterapiei. Care sunt temerile justificate legate de expunerile la radiaţii şi care ar fi cele nejustificate? Şi mai e un aspect pe care vreau să îl lămuresc: în România, ţi se recomandă 30 de sedinţe, aparatul se strică şi pacienţii nu duc uneori radioterapia la capăt, aşa cum le-a fost recomandată.

Prof. dr. Alexandru Blidaru: Legat de ultima întrebare, totuşi se strică mai puţin, iar radioterapeutul cu echipa lui calculează care e efectul biologic. Toată lumea mă întreabă “câte şedinţe?”, dar de fapt e o doză care se poate lua în mai multe şedinţe şi care se recalculează dacă sunt întârzieri de câteva zile. Iar dozele de iradiere la care se expun pacienţii pentru investigaţiile uzuale sunt mici pentru că aparatele sunt din ce în ce mai performante. Discutia era pentru screeningul mamografic: dacă s-ar face o dată pe an, o femeie între 40 şi 60 de ani ar face 20 de mamografii. Să zicem că doza asta ar fi foarte mare. De asta, eu încerc să spaţiez mamografiile, să fac întâi ecografii, să le fac mai frecvent sau mai puţin frecvent în funcţie de factorii de risc.

CSÎD: Citeam undeva şi de BRCA care se transmite şi la fii, apropo de riscuri. Şi să nu stăm liniştite dacă naştem băieţi.

Prof. dr. Alexandru Blidaru: Acum, şi daca stăm neliniştiţi întruna nu e bine. Recent, am văzut o pacientă pe care am tratat-o acum 6 ani şi e foate bine. Sigur, întrebarea grea e dacă se poate vindeca: e greu de spus, în general, vorbim de vindecare în stadiile puţin avansate, 0. După acest stadiu, totul e cu supravieţuire pentru că, din păcate, poate să apară eşecul terapeutic, pot să apară probleme şi după 10-20 de ani de la un cancer tocmai din cauza celulelor “adormite”. Deci aş zice că niciodată nu mai apare vindecarea, eventual schimbi această boală într-o afecţiune cronică care să-ţi permită să trăieşti tot cât ai trăi şi fără boală.

 

Pagina 1 din 2
Recomandări: