Infertilitatea şi situaţia actuală a procedurilor artificiale de a aduce pe lume un copil

Ne-a pus la curent cu situaţia actuală a procedurilor artificiale de a aduce pe lume un copil dr. Diana Cocei, medic primar obstetrică-ginecologie şi embriolog senior de la Columna Center din Bucureşti.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Infertilitatea şi situaţia actuală a procedurilor artificiale de a aduce pe lume un copil

”Nu pot să rămân însărcinată!” Iată ce spun astăzi multe persoane tinere care-şi doresc copii. Medicii spun că infertilitatea este o problemă mai veche a omenirii. Astăzi, diferă abordarea şi soluţiile. Ne-a pus la curent cu situaţia actuală a procedurilor artificiale de a aduce pe lume un copil dr. Diana Cocei, medic primar obstetrică-ginecologie şi embriolog senior de la Columna Center din Bucureşti.

CSÎD: Este infertilitatea una dintre bolile secolului?
Dr. Diana Cocei: Nici vorbă. Infertilitatea există de când lumea, doar că oamenii sunt mult mai deschişi în legătură cu acest subiect.

CSÎD: Care sunt cele mai mari probleme ale aparatului reproductiv feminin şi masculin?
Dr. Diana Cocei: Este greu de spus care dintre problemele ce cauzează infertilitate este mai mică sau mai mare. Importante sunt cele care nu mai beneficiază de nici un fel de tratament, nici măcar de reproducerea asistată şi acestea sunt reprezentate la femeie de epuizarea completă a rezervei ovariene, iar la bărbat de absenţa completă a spermatozoizilor.

CSÎD: Care sunt etapele aducerii pe lume a unui copil prin reproducere asistată?
Dr. Diana Cocei: Un cuplu care se prezintă la specialist pentru tratamentul infertilităţii va începe cu investigaţiile specifice care au drept scop stabilirea cauzei. După stabilirea cauzei, se va putea decide dacă este nevoie de reproducere asistată şi dacă da, care este tehnica necesară: inseminarea artificială, fertilizarea in vitro standard, fertilizarea in vitro cu injecţie intracitoplasmatică (ICSI, pICSI, IMSI) etc.
Urmează, când toate investigaţiile premergătoare sunt finalizate, efectuarea procedurii propriu-zise, care cuprinde la rândul ei mai multe etape diferite, evident în funcţie de procedura aleasă. În mare, este vorba despre o etapă de tratament şi una de efectuare a respectivei proceduri.

CSÎD: Cum se fac embrionii în laborator?
Dr. Diana Cocei: Mai mult decât schematic, lucrurile se întâmplă în felul urmator: se selectează prin diferite tehnici spermatozoizii cu capacitate fecundantă, adică cei mai buni, frumoşi şi deştepţi; se recoltează ovocitele prin puncţie ovariană; se fertilizează ovocitele cu sperma partenerului prin tehnica necesară realizării acestui lucru; se cultivă embrionii în laborator 2,3 sau 5 zile; se selectează embrionii pentru embriotransfer (unu sau doi de obicei); se efectuează embriotransferul; restul embrionilor de bună calitate se pot păstra (prin vitrificare sau crioconservare lentă) pentru o procedură viitoare de embriotransfer; în anumite cazuri particulare, se efectuează diagnosticul de preimplantare pentru a se selecta embrionii neafectaţi de boli genetice.

CSÎD: Câţi se implantează la ora actuală şi care sunt riscurile procedurii?
Dr. Diana Cocei: Numărul de embrioni implantaţi diferă de la o ţară la alta. Există ţări unde embriotransferul unui singur embrion este impus prin lege, există ţări unde este recomandat, dar nu obligatoriu acest lucru. În România, mi-e greu să vă spun din ce motive, legea reproducerii umane asistate este în lucru de mulţi ani, ne tot plimbăm pe la Parlament pentru consultări, există parlamentari dornici să ne ajute cu asta, dar există şi o parte dintre ei care consideră probabil că scăderea dramatică a natalităţii în România nu este un subiect de interes (ceva de genul „după noi, potopul”).
Ca atare în România, fiecare clinică sau mai exact fiecare specialist în parte decid acest lucru, respectiv numărul de embrioni care se transferă. În ceea ce priveşte riscurile procedurii, ele sunt riscurile oricărei intervenţii obişnuite, la care se adaugă un risc specific şi care este şi cel mai de temut, respectiv riscul de hiperstimulare ovariană. Din fericire, medicina evoluează şi în acest moment, există protocoale foarte bine puse la punct care exclud aproape în totalitate acest risc. De exemplu, noi, la Clinica Columna, nu am avut niciun caz de hiperstimulare necontrolată sau complicată în ultimii doi ani.

CSÎD: Cum suportă cuplul aceste proceduri? Care este impactul emoţional al eşecului?
Dr. Diana Cocei: Cred că răspunsul exact la aceste întrebări îl pot da cuplurile implicate. Ce vă pot spune eu este că fiecare reacţionează diferit, în funcţie probabil de mulţi factori: cât de bine au fost pregătiţi psihic pentru procedură, cum a tolerat (mai ales pacienta) tratamentul, care au fost implicaţiile materiale, etc.

CSÎD: Câte fertilizări poate suporta corpul uman?
Dr. Diana Cocei: Eu nu cunosc răspunsul la această întrebare şi nu ştiu dacă v-ar putea răspunde cineva cu exactitate. Fiecare organism uman este unic şi ca urmare răspunsul va fi diferit în funcţie de fiecare pacientă în parte. Ce vă pot spune este că am întâlnit în carieră paciente care nu au suportat decât o singură procedură şi paciente care au trecut prin 7-8 proceduri de fertilizare in vitro.

CSÎD: Când renunţaţi la a mai recomanda procedura?
Dr. Diana Cocei: Atunci când din punct de vedere medical nu mai există şanse reale de succes sau atunci când procedura poate periclita cu ceva starea de sănătate a pacientei.

CSÎD: Care sunt cazurile spectaculoase care le-aţi avut până acum?
Dr. Diana Cocei: O să încerc să enumăr câteva de care îmi aduc aminte cu plăcere: pacienta cu trei proceduri de fertilizare in vitro cu biopsie testiculară efectuate peste Ocean, care a obţinut sarcina la prima încercare la noi şi are un băieţel acasă; pacienta care a făcut două proceduri la noi, apoi două în străinatate toate nereuşite, s-a întors şi mi-a spus că totuşi mai vrea să încerce o dată că simte ea că numai aici va reuşi şi are şi ea un băieţel acasă; pacienta cu două proceduri efectuate în străinătate, gemeni la prima procedură efectuată în Columna; pacienta de 39 de ani, cu AMH sub 0,1, care a fost sfătuită să apeleze la ovocite donate în alte trei clinici, reuşită la prima procedură, o fetiţă frumoasă şi foarte vorbăreaţă. Şi lista poate continua şi sper ca pe ea să se adauge cât mai multe reuşite, cât mai mulţi copii sănătoşi şi cât mai multe famili fericite.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Beatrice Osanu - Redactor-şef
Beatrice Osanu este unul dintre oamenii “Ce se întâmplă, doctore?” care a asistat la naşterea emisiunii în 2002 şi a revistei în 2005. În anii care au trecut de atunci, a cunoscut sute de medici, nutriţionişti, antrenori de fitness şi psihologi, dar şi celebrităţi care au inspirat-o, ...
citește mai mult
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”