Educaţia acvatică permite dezvoltarea normală a prematurilor sau a copiilor cu risc neuromotor

Metodele şi tehnicile specifice educaţiei acvatice se adresează atât nou-născutului normal, cât şi celui cu probleme de sănătate şi înlesnesc dezvoltarea psihomotorie, senzorială şi psihoafectivă.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Educaţia acvatică permite dezvoltarea normală a prematurilor sau a copiilor cu risc neuromotor

Prin educaţie acvatică, nou-născutul îşi exploatează abilităţile într-un mediu sigur, care îi conferă mai multă încredere în sine şi motivaţia de a-şi antrena potenţialul. Pe lângă fortifierea organismului şi a sistemelor muscular, osos, respirator şi nervos, educaţia acvatică corectează deficienţe posturale şi permite dezvoltarea normală a prematurilor sau a copiilor cu risc neuromotor. Calitatea vieţii nou-născuţilor cu probleme grave de sănătate este substanţial îmbunătăţită cu ajutorul programelor de educaţie acvatică.

Instrumentele de dezvoltare alternativă a copiilor se bucură de o popularitate din ce în ce mai mare, ele aducând beneficiile metodelor tradiţionale şi minimizând posibilele dezavantaje. Educaţia acvatică se ghidează după principiul individualităţii, încurajându-i pe cei mici să îşi accepte şi fructifice particularităţile fizice şi psihice. Acest principiu face diferenţa în programele de tratament al diverselor afecţiuni neuro-motrice la copii şi ajută la obţinerea rezultatelor satisfăcătoare.

Educaţia acvatică este utilă tuturor copiilor, deoarece le oferă o serie de beneficii precum imunitatea crescută, o dezvoltarea armonioasă a sistemului osos şi muscular, un aparat respirator cu o caapcitatea mărită, o poziţie corectă.  Odata ce încep un astfel de program, copiii nu vor avea frică de apă şi vor şti cum să se comporte corect şi în siguranţă în acest mediu. 

De ce este utilă educaţia acvatică încă de la 4-6 luni

Educatia acvatica la aceasta vârstă constituie prima experienţă educaţională şi de socializare, desfăşurată în afara mediului cunoscut de copil, cel de acasă; odată ce încep un astfel de program, copiii nu vor avea frică de apă, ceea ce le va fi extrem de util ulterior, în viaţă.  După 4 luni, din punct de vedere psihologic, copilul manifesta un interes evident pentru lumea exterioară. El începe să observe ce poate face pentru a produce rezultatele dorite, obţinute la început întâmplător. Între 8 şi 12 luni apare primul comportament cu adevarat intenţional, copilul poate distinge între mijloace si scop, în urmarirea unui obiectiv. O şedinţă de educaţie acvatică pentru această categorie de vârstă poate dura maximum 35 de minute, în funcţie de disponibilitatea copilului.

Intervenţia în cazul copiilor cu dizabilităţi

Una dintre metodele disponibile la Clubul Micii Campioni potrivite intervenţiei în cazurile dizabilităţilor infantile este Metoda Sultana®. Aceasta combină masajul, gimnastica şi hidroterapia într-un serviciu complet de îngrijire a copiilor de la 0 la 3 ani. Metoda îl relaxează pe cel mic şi îi permite să îşi exprime curiozitatea şi creativitatea în felul propriu. La nivel fizic aceasta susţine creşterea armonioasă şi fortifică organismul în faţa diverselor provocări. Metoda Sultana a fost lansată de Georgeta Sultana, neonatolog cu experienţă de peste 36 de ani şi este validată de Comisia de Pediatrie şi Neonatologie a ministerului sănătăţii, fiind aplicată în condiţii optime de siguranţă.

Foto: Clubul Micii Campioni

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”