Ce trebuie să ştie părinţii despre primii dinţi ai copilului, suzetă şi vizita la dentist

În România, 1% dintre bebeluşi se confruntă cu simptomele erupţiei primului dinte la mai puţin de 4 luni, în timp ce 2% nu are niciun dinte erupt până la vârsta de 12 luni, întârziere normală, fără a fi cauzată de o problemă de sănătate.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Ce trebuie să ştie părinţii despre primii dinţi ai copilului, suzetă şi vizita la dentist

În România, 1% dintre bebeluşi se confruntă cu simptomele erupţiei primului dinte la mai puţin de 4 luni, în timp ce 2% nu are niciun dinte erupt până la vârsta de 12 luni, întârziere normală, fără a fi cauzată de o problemă de sănătate.

„În mod normal, primii dinţi încep să erupă după vârsta de 6 luni, aceştia fiind incisivii centrali de pe maxilarul inferior. Urmează cei 4 dinţi de pe maxilarul superior, continuându-se cu erupţia lentă a celorlalţi dinţi, de obicei pe perechi, până când toţi cei 20 de dinţi de pe ambele maxilare erup până la vârsta de 3 ani. Setul complet de dinţi primari apare în perioada 2 – 3 ani până la 6-7 ani”, explică dr. Andra Custură, medic stomatolog.

Când încep să se dezvolte primii dinţi ai copilului?
Dinţii primari ai copilului încep să se formeze în primul trimestru de sarcină şi dinţii permanenţi, în al doilea trimestru de sarcină. De aceea, orice perturbare în domeniul sănătăţii femeilor însărcinate ar putea provoca pagube nu numai în cazul primilor dinţi ai copilului, dar, de asemenea, asupra dinţilor permanenţi.

„Unele medicamente ar putea influenţa, de asemenea, culoarea şi formarea dinţilor bebeluşului. Prin urmare, trebuie să fiţi foarte atente cu consumul de medicamente în timpul sarcinii şi trebuie să consultaţi întotdeauna un medic specialist pentru a vă oferi sfaturi avizate”, spune dr. Andra Custură.

Când este timpul pentru prima vizită la dentist a copilului?
Prima vizită la dentist a copilului ar trebui să aibă loc de îndată ce primul dinte va fi vizibil. În timpul primei vizite, medicul dentist pediatru va organiza şi va oferi un program de prevenire pe care cel mic să-l urmeze, va examina, de asemenea, dezvoltarea dentară a copilului, vă va oferi sfaturi cu privire la nutrienţii necesari şi vă va informa în legătură cu modul de a evita posibilele probleme.

A doua vizită ar trebui să aibă loc atunci când copilul ajunge la vârsta de 2 – 3 ani atunci când toţi dinţii primari ar trebui să erupă. Scopul acestei vizite este de a verifica dacă toţi dintii s-au dezvoltat şi au erupt în mod corespunzător. Dintii vor fi verificaţi de carii şi dacă programul preventiv dentar a fost urmărit.

„A treia vizită ar trebui să aibă loc la 3-4 ani. La această vizită stomatologul va examina dacă dezvoltarea dinţilor şi obrajii şi gingiile copilului sunt normale. Programul preventiv va fi ajustat din nou, în funcţie de nevoile copilului. Primul tratament cu fluor va avea loc la această vizită, dar acesta nu este neapărat obligatoriu, depinde de mulţi factori, plus că aceasta terapie era recomandată acum zeci de ani, în ultimii ani părerea despre flour fiind destul de controversată, în unele ţări chiar şi interzisă. Medicul dentist pediatru ar trebui să examineze copilul de 1-2 ori pe an, în scopul de a verifica dezvoltarea dinţilor şi a cariilor dentare, pentru a ajusta programul de prevenire şi pentru a oferi un tratament cu fluor după cum este necesar”, completează specialistul.

Când apar primii dinţi la bebeluşi?
Primul dinte apare în primele 6-8 luni şi până la vârsta de trei ani ar trebui să fie vizibili 20 de dinţi ar. Atât apariţia precoce, cât şi întârziată a dinţilor este de obicei ereditară şi nu este neapărat legată de o problemă. În cazul în care copilul, cu toate acestea, nu are niciun dinte până la 1 an, ar trebui să consulte medicul dentist pediatru.

Care sunt simptomele legate de erupţia dinţilor şi cum se pot ameliora?
Simptomele care apar de obicei atunci când dintii primari încep să erupă sunt: gingii umflate şi roşii, cantitate mărita de salivă, anxietate, schimbare în obiceiurile nutriţionale, lipsa poftei de mâncare, dificultate la somn.

„În general, simptomele care sunt legate de apariţia primilor dinţi ai copilului sunt uşoare. Dacă observaţi febră, erupţii cutanate, vărsături sau diaree, trebuie să vizitaţi medicul pediatru, pentru că poate fi vorba despre o altă problemă. În scopul de a ameliora toate aceste disconforturi trebuie să curăţaţi gura celui mic de 2-3 ori pe zi, cu un tifon udat cu apă”, spune dr. Andra Custură.

Ce se întâmplă atunci când copilul foloseşte suzetă?
Bebeluşii au un instinct intens de supt, care pe de o parte satisface nevoia de hrănire, pe de altă parte înlocuieşte legătură cu mama lor. Din acest motiv le oferă o mare plăcere acest obicei. Pentru a satisface această nevoie, copilul foloseşte degetele sau alte obiecte. Suzeta este un mijloc important şi comun pentru satisfacerea nevoii de aspirare a copilului. Ea poate funcţiona preventiv împotriva obiceiul de a suge degetele.

„Eforturile de a evita utilizarea unui suzete duce la suptul degetului, care este o simplă înlocuire a suzetei, obicei ce poate provoacă consecinţe grave asupra dezvoltării obrajilor. În general, utilizarea unui suzete este de preferat în locul folosirii degetelor, deoarece acest obicei poate fi oprit mai uşor, la o vârstă mai mică şi, în general, provoacă mai puţine probleme”, afirma specialistul.

Când ar trebui să fie oprită utilizarea suzetei?
Folosirea suzetei sau obiceiul de a suge degetul ar trebui să se oprească înainte de vârstă de 4 ani, motivul fiind că dacă există deformări ale obrajilor acestea se vor autocorecta cu timpul. Cu toate acestea, în cazul în care aceste obiceiuri sunt extinse dincolo de această vârstă, aşa cum se întâmplă în multe cazuri, este posibil ca deformaţiile să fie permanente şi dificil de corectat. În astfel de cazuri, persoana cea mai potrivită care să ofere sfaturi este medicul dentist pediatru, care vă va ajuta să dezobişnuiţi copilul să mai folosească suzetă.

Cum ar trebui să fie suzetă?
Suzeta trebuie să fie de o asemenea dimensiune încât copilul să nu fie capabil să o bage în întregime în gură. Mamelonul trebuie să fie moale, cu un gât subţire şi flexibil. Este de preferat ca formă mamelonului să fie simetrică, astfel încât copilul să poată plasa suzeta în gura în mod corect. Scutul suzetei trebuie să rămână în afară, în aşa fel încât să atingă zona din jurul gurii ferm şi uşor şi să aibă orificii de ventilare ce permit aerului să circule pentru a ajuta la prevenirea erupţiilor cutanate. În cele din urmă, este total neindicat să legaţi suzeta cu o panglică în jurul gâtului bebeluşului, acest lucru poate reprezenta un pericol de strangulare.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”