Veste bună pentru familiile care vor să adopte sau să ia un copil în plasament

În România, există 50000 de copii orfani sau abandonaţi. Circa 20000 dintre aceştia sunt în centre, apartamente sau case sociale. Doar 2,5% sunt adoptaţi anual.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Veste bună pentru familiile care vor să adopte sau să ia un copil în plasament
Veste bună pentru familiile care vor să adopte sau să ia un copil în plasament foto Shutterstock

România nu este cunoscută doar pentru locurile fruntaşe în clasamentele europene la diverse boli precum cancer, boli cardiovasculare ci şi prin numărul mare de copiii abandonaţi şi condiţiile grele din centrele de plasament. Legislaţia făcea greoaie adopţia, dar şi luarea unui copil în plasament pentru persoanele înscrise şi pentru adopţie. Alianţa România Fără Orfani (ARFO), a anunţat că a obţinut prin sentinţă definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) anularea unor articole restrictive cu privire la plasamentul familial al copiilor din sistemul de protecţie. Iată amănunte.

Alianţa România Fără Orfani (ARFO), reprezentată de Societatea de Avocaţi Raţiu&Raţiu a obţinut prin sentinţă definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) anularea unor articole restrictive cu privire la plasamentul familial al copiilor din sistemul de protecţie.
De acum, orice persoană sau familie care îndeplineşte condiţiile legale poate să ia un copil în plasament!
În România, există 50.000 de copii orfani sau abandonaţi. Circa 20.000 dintre aceştia sunt în centre, apartamente sau case sociale. Statististicile spun că, odată intraţi în sistem, copiii stau în medie 7,5 ani. Dintre ei doar 6% au şansa teoretică de a fi adoptaţi (sunt declaraţi adoptabili) şi doar 2,5% sunt adoptaţi efectiv în fiecare an.

Ce s-a schimbat concret?

În 2015, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale reglementa, prin Ordinul 1733, procedura de acordarea a alocaţiei de plasament.
Definind restrictiv categoria de persoane care pot lua în plasament un copil, Ordinul dădea posibilitatea centrelor de plasament să refuze plecarea copiilor în familii. Contrar prevederilor legale, posibilitatea plasamentului familial era restrânsă exact la cercul de persoane care îl abandonaseră anterior: „persoana sau familia care face parte din reţeaua socială a copilului, (…) afini, cunoştinţe sau prieteni ai familiei ori ai familiei extinse a copilului”.
Prevederile restrictive introduse de Ordinul 1733 au fost anulate de ICCJ prin Decizia 6238 în care instanţa motivează faptul că această restricţionare este ilegală şi nu ţine cont de interesul superior al copilului, nefiind proporţională cu scopul legii.

Persoanele cu atestat de adoptator pot lua acum în plasament copii

O altă restricţie dovedită nelegală interzicea plasamentul copiilor la persoana sau familia cu atestat de adoptator sau în curs de atestare. Mai concret, persoanele care şi-au manifestat intenţia de a adopta erau excluse automat de la posibilitatea de a lua în plasament un copil. Astfel, centrele de plasament blocau posibilitatea copiilor de a beneficia de o familie şi, eventual, de a reuşi să iasă din sistem. ICCJ a anulat şi acest articol ca fiind nelegal, considerând că o astfel de limitare instituie restricţii care nu sunt în interesul copiilor.
„Încă de la emiterea Ordinului am primit reacţii din teritoriu conform cărora cererile de plasament depuse pentru copiii din centre erau refuzate pe baza acestui ordin. Din nefericire, sunt mulţi copii care ar fi putut avea o familie şi care sunt încă în centre de plasament din cauza acestor prevederi dovedite ca fiind în afara cadrului legii”, a declarat Liviu Mihăileanu, Preşedintele Alianţei România Fără Orfani.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Tratamentul personalizat în cancerul de sân