Sistemul de învăţământ românesc vs cel nordic. Dacă ai putea, pe care l-ai alege?

Deşi sistemul de învăţământ românesc îşi propune să se modernizeze de la an la an, cert este că putem vorbi de foarte multe lacune încă. Un model demn de urmat este modelul şcolilor nordice, care a reuşit să iasă în evidenţă în Europa având o eficienţă de 100%! Iată diferenţele de abordare dintre cele două sisteme – nordic şi românesc!
Sistemul de învăţământ românesc vs cel nordic. Dacă ai putea, pe care l-ai alege?

Deşi sistemul de învăţământ românesc îşi propune să se modernizeze de la an la an, cert este că putem vorbi de foarte multe lacune încă. Un model demn de urmat este modelul şcolilor nordice, care a reuşit să iasă în evidenţă în Europa având o eficienţă de 100%! Iată diferenţele de abordare dintre cele două sisteme – nordic şi românesc!

Dacă în România vorbim despre o promovabilitate de 45% dintre elevi, ţările nordice ne dau cu siguranţă un exemplu care merită să fie urmat, o promovabilitate de 99%!

O tactică practicată în sistemele nordice de învăţământ se bazează pe crearea confortului pentru student/elev. România mizează pe aceeaşi tradiţie de acum zeci de ani – clasele amenajate în stilul clasic, cu bănci amplasate una în spatele celeilalte şi profesorul la pupitru, în faţa tuturor.

Şcolile nordice oferă siguranţă, veselie şi confort prin amplasarea cadrului didactic în mijloc şi prin aranjarea băncilor în formă de cerc. Este dovedită ştiinţific eficienţa acestui tip de amplasament. Totodată, copiii ţărilor nordice beneficiază şi de o masă caldă şi nutritivă la prânz (valabil pentru elevii cu vârste mai mici de 16 ani). Ce oferă sistemul nostru în schimb? Cornul şi laptele!

Din punct de vedere al planurilor de lecţie, cadrele didactice nordice dispun de un grad înalt de libertate, având abilitatea de a se mula în funcţie de nevoile studenţilor. Practic, pot alege ce să predea şi cum să predea. Din punct de vedere al numărului de elevi într-o clasă – nu există o limită (spre deosebire de limitele clare ale sistemului nostru, care din păcate sunt de cele mai multe ori încălcate).

Înainte de a se investi în elevi, se investeşte în viitorii profesori. Astfel, aceştia sunt obligaţi să termine o facultate de 5 ani şi un modul de pedagogie înainte de a profesa. Cu toate acestea, nici în acest caz postul nu le este garantat. Această practică este extrem de eficientă, ca urmare a faptului că un bun pedagog are nevoie şi de deprinderi, nu doar de teorie, pentru a putea profesa!

Observăm cât de multă implicare oferă sistemul nordic de învăţământ şi cât de mult se dedică formării viitorilor adulţi, oferind suport, confort şi informaţiile necesare. Promovabilitatea de 99%, afirmă un studiu, reiese în primul rând din faptul că elevilor le este drag să meargă la şcoală, fără să se lovească de sentimente de teamă şi anxietate aşa cum cel mai adesea auzim de la elevii noştri.