Nutriţia la copii: pe cât de distractivă, pe atât de sănătoasă!

Când vine vorba de alimentaţia copilului, părinţii trebuie să se asigure că îi oferă mâncare sănătoasă care să cuprindă toţi nutrienţii de care au nevoie. Dar acest lucru nu este întotdeauna uşor.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Nutriţia la copii: pe cât de distractivă, pe atât de sănătoasă!

Când vine vorba de alimentaţia copilului, părinţii trebuie să se asigure că îi oferă mâncare sănătoasă care să cuprindă toţi nutrienţii de care au nevoie. Dar acest lucru nu este întotdeauna uşor.

Dacă vă confruntaţi cu un copil mofturos, nu intraţi în panică, este nevoie de ceva timp pentru schimbarea obiceiurilor, iar mulţi copii sunt neliniştiţi cu privire la noile feluri de mâncare, la orele de masă, considerându-le un instrument de exercitare a unui oarecare tip de control.

Demaraţi treptat, schimbând câteva dintre mesele lor obişnuite cu alimente care conţin nutrienţii de care au nevoie. Pentru a face acest lucru în mod corect, ţine-ţi cont de câteva sfaturi.

Fibrele, un element esenţial

Majoritatea ingredientelor cuprinse în alimentaţia copiilor au un conţinut ridicat de fibre alimentare, iar alimentele conţin vitamine şi minerale fundamentale pentru dezvoltarea fizică şi cerebrală.

Copiii mai mici (în special cei sub doi ani) au nevoie de mai puţine fibre; acestea sunt atât de consistente încât le umplu rapid stomăcelele şi nu mai lasă spaţiu şi pentru alte substanţe hrănitoare valoroase, indispensabile în procesul creşterii.

Dacă aveţi copii mici, asiguraţi-vă că aceştia nu se satură cu mâncăruri bogate în fibre, cum ar fi, exclusiv, fructe, legume sau cereale integrale. Ei trebuie să mănânce şi proteine şi grăsimi. Daţi-le porţii mici de alimente bogate în fibre pentru a avea loc în stomac şi pentru alte alimente bogate în fibre pentru a avea loc în stomac şi pentru alte alimente, dar, în acelaşi timp, obişnuiţi-i cu consumul de ingrediente sănătoase, ca de exemplu, pâine integrală, fructe şi legume.

Lăsaţi-i să se joace cu mâncarea (până la un punct!)

Într-o zi, daţi-le copiilor să mănânce cu beţişoare chinezeşti. În altă zi, legaţi-i la ochi şi puneţi-i să ghicească ce mănâncă. Altă dată convingeţi-i să mănânce diversele alimente din farfurie în ordinea alfabetică a denumirilor – există o mulţime de jocuri pe care le puteţi încerca, pentru a vă încuraja copilul să mănânce şi pentru a-i distrage atenţia de la discuţiile în contradictoriu, dacă îi place sau nu mâncarea.

Mici bucăţele gustoase

Tăiaţi mâncarea în bucăţele mici, de dimensiunea unei muşcături sau chiar mai mici, pentru a da impresia că mâncarea poate fi terminată mai rapid.

Mituire şi corupere

 Copleşiţi-vă copiii cu nenumărate laude şi încurajări când aceştia consumă mâncare sănătoasă şi folosiţi stimulente, cum ar fi etichete adezive, diagrame cu steluţe sau puncte.

Asiguraţi-vă că nu irosiţi toate eforturile pozitive, făcând din trataţiile ocazionale cu bunătăţi unul dintre obiceiurile de care încercaţi să-l dezvăţaţi; o recompensă nu este necesar să facă parte din categoria mâncărurilor sau băuturilor interzise, ci poate fi o poveste spusă la culcare –mult mai lungă ca deobicei, poate fi o jucărie sau o excursie într-un loc deosebit.

Aceste scheme de recompensare funcţionează bine, în special dacă aveţi mai mult de un copil care ia parte la acţiune; este uimitor ce puteţi obşine de la copii, odată introdusă ideea de puţină competiţie. Dacă aveţi un singur copil încercaţi să colaboraţi cu părinţii prietenilor lui sau vorbind cu învăţătoarea să afişeze un „Grafic al vieţii sănătoase” la şcoală.

Gustări inteligente

Gustările dintre mese sunt o idee bună pentru a ajuta la menţinerea unui echilibru al zahărului în sânge, astfel încât energia copilului dumneavoastră, nivelul de concentrare şi dispoziţia să rămână stabile; nu trebuie totuşi să exageraţi cu aceste „bunătăţi” dintre mese, pentru a nu îl face pe copil să nu mai mănânce mesele principale.

O gustare între mic-dejun şi prânz şi una între prânz şi cină îi vor sătura pe copiii dumneavoastră, deşi cei mai bine dezvoltaţi sau foarte activi pot mânca mai mult. Dacă micuţul este obişnuit să ronţăie în permanentă, îi puteţi servi mai multe minimese în timpul zilei, în locul a trei mese principale şi două gustări.

Oricum, nu cantitatea gustării este atât de importantă, ci cantitatea acesteia. Asiguraţi-vă că mâncarea dintre mese este hrănitoare şi are un conţinut scăzut de zahăr.

Fiţi un exemplu pentru copii!

Cercetările efectuate de către Cancer Research UK au demonstrat că, în timp ce gustul pentru carne se moşteneşte, preferinţele pentru dulciuri şi pentru legume sunt influenţate de alegerile părinţilor în materie de alimente. S-a descoperit că este mult mai probabil ca la copii să se dezvolte gustul pentru legume, cum ar fi broccoli sau morcovi, dacă şi părinţilor lor le plac acestea; acelaşi lucru este valabil şi pentru gustările dulci şi nesănătoase.

Cel mai bun mod de a vă determina copilul să îşi dezvolte dieta este acela de a mânca împreună, în familie, fără distragerea atenţiei de către televizor şi prin propriul exemplu, mâncând aceleaşi alimente împreună cu el.

Nu renunţaţi!

Bolta palatină a copiilor se modifică pe măsură ce li se dezvoltă papilele gustative, deci dacă micuţului dumneavoastră nu-i place mazărea, perseveraţi, întrucât cercetările arată faptul că este nevoie în medie de zece degustări pentru ca un copil să accepte un aliment nou.

Copiii se vor obişnui cu absolut orice – dar dacă papilele lor gustative se obişnuiesc cu niveluri ridicate de sare, zahăr şi alte arome artificiale, care se găsesc în mâncărurile procesate, bineînţeles că vor considera prin comparaţie că alimentele sănătoase sunt fade.

Sursa: „Ce mănâncă un copil isteţ”, Patrick Holford

Urmărește CSID.ro pe Google News
Iulia Pocol - web-editor
De mai bine de o săptămână, scriu şi rescriu acest text. Am înţeles că trebuie să pară profesionist, dar să nu vă sperie. Sincer, la 20 de ani, nu aş putea spune că experienţa mă recomandă şi nici că sănătatea era interesul meu principal. Totuşi, nu pot să nu recunosc interesul ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”