Daniela Gheorghe, psiholog: cum le vorbim copiilor despre viaţă sexuală şi consum de alcool

Am stat de vorbă cu Daniela Gheorghe, psiholog specializat în psihologia copilului pentru a afla cum pot părinţii vorbi cu cei mici.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Daniela Gheorghe, psiholog: cum le vorbim copiilor despre viaţă sexuală şi consum de alcool
FOTO: Daniela Gheorghe, psiholog specializat în psihologia copilului şi Director Executiv al Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Protecţia Copilului

În contextul aniversării de 30 de ani ai Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului, în preajma Zilei internaţionale a Drepturilor Copilului care se sărbătoreşte în fiecare an pe 20 noiembrie, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), CDEP Step by Step, cu sprijinul Ursus Breweries a lansat proiectul ”Rezilienţa şi prevenirea violenţei în contextul consumului excesiv de alcool în rândul familiilor din România”. Cu această ocazie, am stat de vorbă cu Daniela Gheorghe, psiholog specializat în psihologia copilului şi Director Executiv al Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Protecţia Copilului, pentru a afla când şi cum să le vorbim copiilor despre consumul de alcool şi viaţă intimă, cum ar trebui să arate, de fapt, relaţia dintre părinte şi copil şi cum gestionăm problemele specifice vârstei.

Când şi cum le vorbim copiilor despre viaţă sexuală şi consum de alcool

CSID: De la ce vârstă ar trebui să începem să le vorbim copiilor despre consumul de alcool şi viaţă sexuală?

Daniela Gheorghe: Toate subiectele astea, din punctul meu de vedere, trebuie abordate încă de când copilul e mic, dar cu mare grijă, că asta este ceea ce nu înţeleg cei care critică partea asta de a spune copilului de mic. Îi explici copilului de mic, dar adecvat vârstei sale. Nu o să-i povestesc despre sexualitate cu lux de amănunte, ci lucruri pe care el poate să le înţeleagă. Ca şi cu nuditatea. Nuditatea este ceva firesc, dar în anumite context. Adică nu este normal să alerge copilul prin casă şi să se lovească de organul sexual al tatălui, dar poţi să-i explici copilului uite, eu aşa arăt. În felul acesta îi învăţăm pe copii partea de intimitate, iar asta ar reduce foarte mult discuţiile despre sex şi sexualitate, ar reduce foarte mult ceea ce se întâmplă astăzi, şi anume începerea vieţii sexuale de la vârste fragede, pentru că dacă îi vorbeşti şi nu mai e un subiect tabu, nu va mai fi atât de curios să încerce pentru că o să cunoască consecinţele. Tocmai de aceea, încă de tinere, mult prea multe fete vin sexy îmbrăcate la şcoală, mult prea dezgolite pentru că n-au fost învăţate ce înseamnă partea de intimitate. Poţi să fii o femeie frumoasă îmbrăcându-te altfel, fără să te expui. Eu cred că asta nu au înţeles oamenii până acum: dacă aplicăm politica asta a struţului şi ne prefacem că problemele astea nu există, asta nu înseamnă că în realitate problemele nu există. Ele există şi o să ne urmărească.

La fel şi consumul de alcool. Nu înţeleg de ce e greu să-i explici copilului că alcoolul este pentru oamenii mari. Mai apoi, cred că este foarte important să nu cazi în tentaţia aia de a-i da să guste când e mic. Nu, nu-i dai să guste pentru că alcoolul este pentru oamenii mari. Pentru copii sunt dulciurile, ciocolata, sucurile naturale, fructele etc. Important este să-i ajutăm pe copii să înţeleagă că există universul copiilor mici, a copiilor mari şi a adulţilor. Şi chiar poţi să-i spui care sunt problemele, ce se poate întâmpla în urma consumului de alcool. Poţi să faci un pact cu el, să-i zici ”Uite, de la 14 ani în sus poţi să guşti alcool şi-l gustăm împreună”. Îl înveţi să aibă un echilibru. Şi noi cumva le transmitem copiilor. De ce beau copiii? Adolescenţii, majoritatea beau ori să se distreze ori să se liniştească. De ce? Pentru că social, induci percepţia că ”nu pot să mă distrez pentru că nu beau”.  Un alt lucru important pe care l-am observat, şi în mediul rural şi în mediul urban este ”fac orice numai să fiu acceptat într-o gaşcă”, iar asta pentru că adolescenţii nu au încredere în sine, nu au fost ajutaţi să socializeze şi să-şi facă grupul lor.

CSID: La ce metode am putea apela pentru a nu da naştere ”unui conflict” şi dialogul să se transforme într-unul dintre un părinte moralist şi un copil/ adolescent rebel?

Daniela Gheorghe: În primul rând este foarte important cum începi o discuţie. Dacă o începi cu o anumită voce sau cu un anumit stil acuzator, atunci automat ai închis discuţia. Important este să vorbiţi şi să-l întrebi ”tu ce părere ai?”. E foarte important să-l întrebi asta pentru că ei au deja super păreri, pentru că au informaţii de la şcoală şi este foarte important să ştii de la ce porneşte, ca să ştii în ce direcţie te duci tu.

CSID: Cum ar trebui să pornim discuţia? Care să fie ”declanşatorul”?’’

Daniela Gheorghe: Este foarte important să ai discuţiile astea ca să previi. De obicei e foarte fain să profiţi de ocazie. Te legi de o întâmplare dintr-un film, de o discuţie de la televizor, de o carte şi discuţi. Dar atenţie, adecvat vârstei. Mai târziu, va trebui să-i prezinţi corpul uman, pentru că asta este, de fapt, adevărata problemă. Nu îşi cunosc corpul, pentru că nu se vorbeşte nici la şcoală şi nici acasă. Sunt foarte mulţi părinţi care ei au probleme, probleme sexuale, că de aceea este şi numărul mare de divorţuri în România, pentru că părinţii nu-şi vorbesc nici unii altora despre subiectul acesta. Eu sunt o fire religioasă, merg la biserică. Dumnezeu nu ne împiedică să vorbim despre lucrurile fireşti, despre corpul nostru, despre ceea ce facem noi şi despre cum trăim. Bineînţeles, valorile pe care biserica ni le transmite sunt importante şi asta ne ajută să stăm pe linia de plutire, dar nu trebuie să mergem nici pe partea cealaltă că ”te bate Dumnezeu” dacă nu ştiu ce faci.

”Părintele model” şi pattern-ul pe care copilul îl poate urma

CSID: Copilul este oglinda părintelui. Cum ar trebui să arate ”un părinte model”?

Daniela Gheorghe: Sincer, nu cred că există părintele model. Cred că este foarte fain să fim aşa cum suntem şi să avem grijă de sufletul nostru şi de sufletul copiilor, să fim noi fericiţi, în primul rând, şi împăcaţi cu noi şi copilul va fi şi el fericit. Cred că cel mai important este să-l ajuţi pe copil să fie independent şi autonom, să-l implici în viaţa de familie şi să ia decizii. Să-l întrebi din când în când ”Îţi este bine? Cum eşti?” şi să-l laşi să facă performanţe dacă vrea, dar să nu pui presiunea că ”trebuie să facă”, ”trebuie să ajungă”. Trebuie să-ţi dai seama că copilul tău nu trebuie să facă ce nu ai făcut tu.

CSID: Se întâmplă ca unii copii să provină din familii în care se consumă alcool şi eventual se ajunge la abuzuri. Pe viitor, care sunt riscurile ca un copil să adopte acelaşi pattern şi care sunt şansele ca cel mic să-şi dorească să fie exact opusul? Spre ce situaţie se înclină mai mult balanţa?

Daniela Gheorghe: Studiul nostru arată că existe şanse mari prin care copilul să repete modelul parental, dar există şi partea de rezilienţă, când copilul se vindecă pentru că îşi ia alte repere. Şi atunci, nu va repeta ceea ce a văzut în familia lui, pentru că uneori a văzut un tată beţiv şi o mamă abuzată. Copilul are de multe ori şansa asta de a se recupera şi de a vedea în jurul lui modelul care-l atrage atât de tare şi care-l ajută să se vindece.

CSID: Multe familii aleg să aibă un stil de viaţă sănătos: fără consum de tutun, alcool şi alte substanţe care le pot afecta sănătatea. Există şansa ca cel mic să rămână fidel acestor alegeri pe care le fac părinţii?

Daniela Gheorghe: De multe ori, el poate să aleagă partea anturajului. Din curiozitate. El vrea să descopere şi altceva. Eu nu cred, sincer, în familiile astea care fac totul perfect, pentru că în viaţă nu facem totul perfect. Facem şi greşeli, facem şi lucruri bune, mai mâncăm şi carne, mâncăm şi vegetarian. Cred că este foarte important să-l laşi pe copil să decidă şi dacă tu te hotărăşti să ai un stil de viaţă, cred că este important să-i vorbeşti şi despre alt stil de viaţă. Să ştie că are şi alt stil de viaţă şi să decidă el: rămân la stilul acesta sau mă îndrept spre un altul? Asta este foarte important, să nu-i ascunzi şi să nu-l păcăleşti că stilul de viaţă pe care tu îl urmezi este cel mai bun. Cred că este foarte corect să-i spui că ”aşa am ales noi să trăim şi nouă ne este bine aşa, dar există şi alte variante şi tu vei decide”.

CSID: Când purtăm discuţii cu adolescenţii/ copiii, fie că vorbim despre consumul de alcool sau viaţă intimă, este o regulă ca mamele să vorbească cu fetele, iar taţii cu băieţii?

Daniela Gheorghe: Eu încurajez lucrul acesta şi nu sunt sexistă când spun asta, dar sunt lucruri specifice băieţilor, specifice fetelor şi este important să le discute cu părintele de acelaşi sex. Nu este niciun bai dacă le discută cu celălalt părinte. Fetele se deschid mai uşor în faţa mamelor pe un anumit subiect, de exemplu. Dar nu este nimic greşit dacă taţii discută lucruri intime cu fetele sau invers, mamele cu băieţii.

Alcoolismul indus şi responsabilităţile părinţilor

CSID: În privinţa alcoolismului indus, pentru că există numeroase poveşti prin care bunicii, bonele le ofereau alcool copiilor. Care sunt primele semne ale alcoolismului indus?

Daniela Gheorghe: Alcoolismul indus apare în primul rând la mamele care consumă în timpul sarcinii alcool şi vor simţi nevoia să consume alcool tot ca mecanism de calmare. Este foarte grav, pentru că alcoolul distruge copilului sistemul nervos şi cred că nu au fost destul de multe campanii de informare şi nu este de ajuns să spui că ”alcoolul dăunează grav sănătăţii”. Trebuie să explici ce se întâmplă, că atunci când îi dai unui copil alcool, ajunge mai repede la organele vitale şi trebuie să distrugem miturile pentru că sunt o grămadă de mituri legate de beneficiile alcoolului.

CSID: De la ce vârstă ar trebui să le facem cunoştinţă cu alcoolul?

Daniela Gheorghe: Generaţiile acestea sunt mai deschise, dar din punct de vedere al sănătăţii eu zic că după 14 ani poţi începe să discuţi cu copilul, să-I laşi să guste, dar până atunci chiar nu are de ce să consume alcool. Se poate distra şi altfel. Nici măcar bere fără alcool.

CSID: Odată ce împlinesc vârsta de 18 ani, mulţi adolescenţi cred că au control asupra vieţilor lor, iar cea mai mare capcană în care cad este cea a consumului de alcool atunci când sunt cu maşina. Cum le explicăm fenomenul şi îi ţinem departe de a-şi pune vieţile în pericol? Şi nu doar alte lor, ci şi ale celor din jur.

Daniela Gheorghe: Sunt de acord să ia carnetul foarte repede, dar dacă tot se întâmplă asta, înainte trebuie să lucrezi cu el la partea de responsabilitate. Foarte mulţi părinţi consumă când sunt la volan şi copiii văd modelul acesta. Este foarte important ca părintele să nu aibă obiceiul acesta, la fel cum este important să le explice: ai luat carnetul, uite ce responsabilităţi ai. Părinţii din România uită să vorbească despre consecinţe. Se mândresc şi, de cele mai multe ori, suntem atât de plini de noi atunci când ia copilul carnetul încât uităm să ne mai uităm şi la riscuri. Este o lipsă de educaţie a părinţilor care mai târziu cade asupra copiilor.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Necșoiu - Web-Editor
ALEXANDRA NECŞOIU, Web-Editor, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe băncile ...
citește mai mult
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”