Verdeţuri: la ce te ajută şi cum le găteşti

Există numeroase tipuri de verdeţuri şi fiecare dintre ele are un rol bine stabilit în dieta ta zilnică, astfel că, atunci când sunt consumate regulat, pot face minuni pentru organismul tău şi, mai ales, care dau un gust sensational tuturor felurilor de mâncare pe care vrei să le găteşti!
Verdeţuri: la ce te ajută şi cum le găteşti

Termenul de „verdeţuri” desemnează în bucătărie totalitatea plantelor legumicole ale căror frunze sunt verzi.

Sunt folosite în general pentru aromatizarea, condimentarea şi asezonarea preparatelor culinare.

Există numeroase tipuri de verdeţuri şi fiecare dintre ele are un rol bine stabilit în dieta ta zilnică, astfel că, atunci când sunt consumate regulat, pot face minuni pentru organismul tău şi, mai ales, care dau un gust sensational tuturor felurilor de mâncare pe care vrei să le găteşti!

Iată, deci, cum le poţi folosi!

Printre diversele familii de plante legumicole se află:

Plante legumicole cu frunze verzi – lobodă, spanac, salată, măcriş, sfeclă, etc

Ierburi pentru asezonare – ierburi fine şi plane aromatice erbacee (usturoi, arpagic, haşmă, ceapă)

Ierburi de Provence – busuioc, dafin, rozmarin, cimbrişor, cimbru

Crude, verdeţurile se pot folosi în salate, la senvişuri, tocate, pisate pentru diverse asezonări etc. Gătite, servesc în principal pentru aromatizarea preparatelor.

Din cele cu frunze mari (lobodă, spanac, sfeclă, limba mielului etc.) se pot pregăti diverse garnituri: piure, cremă sau sos.

BUSUIOCUL, baza sosului pesto, este perfect alături de roşii, brânză, peşte sau pasăre şi chiar pentru a da o aromă deosebită unor deserturi cu lămâie. Este la fel de bun crud şi gătit.

HASMAŢUCHI este o plantă înrudită cu pătrunjelul, având în plus un miros asemănător celui de anason. Acompaniază peştele, legumele şi sosurile şi, în mod traditional, se pune la sfârşit în supe.

ARPAGICUL face parte dintre ierburile fine şi înlocuieşte ceapa ca garnitură la crudităţi, ouă şi brânză proaspătă.

CORIANDRUL aromatizează reţete toxice (cuscus, guacamole etc). Trebuie tocat fin şi adăugat în mâncăruri crud, în ultimul moment.

TARHONUL parfumează sosurile, oţetul, carnea alba şi peştele. Frunzele de tarhon sunt unul dintre elementele de bază în sosul bearnez.

MENTA face mai rafinate deserturile şi unele sosuri emulsionate. Există numeroase varietăţi de mentă, cu gusturi diferite.

PĂTRUNJELUL CREŢ sau cel OBIŞNUIT ocupă un loc de cinste în orice preparat. Tijele sunt un element de bază într-un bouquet garni, frunzele crude dau prospeţime şi culoare iar dacă este tocat în blender, se obţine un suc verde-închis.

ROZMARINUL are un parfum tipic şi puternic, care se potriveşte cu toate cărnurile, mai ales la cuptor sau la grătar, dar merge bine şi cu diverse amestecuri dulci.

CIMBRUL este indispensabil în bouquet garni şi esenţial în toate tipurile de gătit. Cimbrul lămâios aduce o notă aromatică în plus, dar nu se comportă bine la gătit.

Tocarea verdeţurilor

Spală şi clăteşte

Spală verdeţurile în mai multe ape, apoi lasă-le să se scurgă pe hârtie absorbantă. Foloseşte apă foarte rece ca să nu se ofilească frunzele şi nu lăsa pământ pe frunze sau pe tije.

Alege frunzele şi taie cozile

Alege frunzele şi rupe-le cu vârful degetelor. Operaţia poate dura ceva mai mult, dar e mai precisă decât dacă ai tăia toată legătura în apropierea tijelor. Trebuie rupte frunzele, nu tijele.

Zdrobeşte

Strânge frunzele lângă lama cuţitului şi zdrobeşte-le cu câteva lovituri rapide de cuţit. Aşa le poţi toca mai uşor, pentru că nu se mai împrăştie pe toată suprafaţa tocătorului.

Toacă

Ţine mânerul cuţitului cu o mână şi vârful cu cealaltă, pentru a toca mai repede, adunând mereu firele de verdeaţă într-o grămăjoară. Cât de fin le toci depinde de tine… Când ai terminat, presează verdeaţa tocată într-un şervet curat, ca să se usuce bine.