Home • Diete și Sport • Dietă și nutriție • Mănânc puţin, risc enorm!

Mănânc puţin, risc enorm!

Publicat: 02-02-2012, 12:46

Exagerări în privinţa alimentaţiei există de când lumea. Iar suspiciunea anorexiei este la ordinea zilei. Cu toţii ştim că această tulburare de natură afectivă trădează o profundă nemulţumire de sine şi necesită discuţii aprofundate cu un psihiatru. Bulimia ca simptom se încadrează în aceeaşi sferă. Însă până la aceste extreme, există devieri de la normal de altă natură, ce pun în pericol sănătatea şi chiar viaţa celor care nu au norocul de a fi normoponderali.

Indiferent de motivele pentru care femeile din ziua de azi vor să fie slabe, zvelte şi să se îmbrace în tendinţe, numitorul comun în cele mai multe cazuri este autosupravegherea dietei şi sportul. Însă multe persoane recurg la diete şi măsuri extreme: mai mult de 70% dintre femeile care şi-au propus să slăbească sar peste una sau chiar două mese pe zi, cu riscul înfometării.

Mai mult de 20% fac prea mult sport, iar dintre ele 5% manifestă o dependenţă puternică de mişcare, în special de jogging, practicându-l în exces şi peste recomandările antrenorilor. Mai mult sport nu poate strica, veţi zice! Însă nu tuturor femilor le prieşte, excesul de testosteron fiind doar una dintre consecinţe, cu amenoree, infertilitate, masculinizarea trăsăturilor şi mărirea masei musculare.

Câte restricţii, tot atâtea dezavantaje
Dietele restrictive sunt deja binecunoscute, iar dintre toate, dieta de tip Atkins şi cele disociate sunt cele mai practicate, fiindcă dau rezultate rapide, însă nu şi durabile. Medicii susţin că pe un teren predispozant din punct de vedere genetic, aceste regimuri alimentare potenţează afecţiuni sau se constituie în factori declanşatori pentru dislipidemii, hipercolesterolemii, afecţiuni ale vezicii biliare cu multiple consecinţe, de la icter până la pancreatită acută.

Dietele de tip Atkins sau low carb mai prezintă un dezavantaj. În lipsa glucozei disponibile pentru energie, organismul foloseşte proteinele din alimente, pentru funcţiile de bază, aşa că aminoacizii nu mai sunt disponibili pentru mai multe funcţii importante din organism, cum ar fi: crearea de celule noi, ţesuturi, enzime, hormoni şi anticorpi.

Astfel, se deteriorează imunitatea şi se poate instala inclusiv constipaţia, care contribuie şi ea la scăderea apărării organismului. La acest fenomen mai contribuie şi deshidratarea, întrucât vegetalele şi fructele au un aport important de apă, pe care nu îl suplineşte atât de bine doar consumul de apă şi alte lichide.

Fără carbohidraţi apar problemele

Un alt fenomen periculos ce se poate instala este cetoza, adică acumularea de corpi cetonici, responsabili de mirosul neplăcut al respiraţiei şi transpiraţiei, pentru ameţeli, greaţă, oboseală şi scăderea randamentului fizic şi intelectual. Acest fenomen este cauzat de faptul că, în lipsa carbohidraţilor, organismul nu poate arde grăsimea în mod corect şi se petrece un fenomen de descompunere incompletă a grăsimilor care duce la producerea de cetone.

Aceste cetone se acumulează în sânge şi în urină, provocând cetoza, care este o stare anormală. Alimentele bogate în proteine sunt, de asemenea, bogate în purine, care sunt descompuse în acid uric. Nivelurile crescute de acid uric din sânge pot duce la gută. În plus, pH-ul din corp virează înspre “acid” şi pe acest fond, se constată o tendinţă marcată spre litiază renală şi biliară, dar şi o predispoziţie către patologii ale aparatului excretor, urinar sau digestiv, şi pe timp îndelungat, către cancer.

Dietele extreme şi starea de dispoziţie

După ce mâncăm sau dobândim senzaţia de saţietate, ne simţim bine. Instinctiv sau fiindcă de mici am fost lăudaţi şi apreciaţi după ce am mâncat, alimentaţia se asociază cu o stare de bună dispoziţie. Ar mai fi o explicaţie: senzaţia de foame şi cea de saţietate, precum şi cele legate de “mood” se învecinează. De aceea, mulţi oameni, cu o structură psihică mai labilă, devin nervoşi când le este foame.

La rândul ei, dieta extremă este un trigger pentru o depresie sau altă tulburare psihică de cauză organică. Mai mult, foamea stimulează şi secreţia de adrenalină, intensificând agitaţia, neliniştea. Din muşchi, se eliberează glucoza, şi de aceea, multe persoane la dietă, dependente şi de sport, simt că au puterea de a susţine efortul fizic susţinut, după care, “cad” late.

Riscurile fără sfârşit

O dietă săracă în calorii poate duce pe termen lung la anemii, adică deficienţe de fier, la deficit de vitamina C în cazul dietei hiperproteice, de vitamina D şi calciu în cazul în care se evită total grăsimile, chiar şi peştele, şi se consumă doar lactate degresate. De asemenea, persoanele care mănâncă puţin se pot confrunta la un moment dat cu lipsa vitaminei B12 sau cu cea a acidului folic.

Acestea apar mai ales în rândul femeilor aflate permanent la dietă şi care iau anticoncepţionale. Deficitul de calciu este potenţat şi de lipsa vitaminei D din lactate sau alte alimente mai grase, iar în aceste condiţii, oasele devin fragile. De aceea, persoanele care ţin regimuri restrictive se pot confrunta cu fracturi, osteoporoză sau cu scăderea în înălţime prin tasarea vertebrelor.

Şi echilibrul altor minerale precum sodiul şi potasiul ar putea avea de suferit. Iar deficitul acestor elemente poate avea consecinţe asupra activităţii musculare, asupra celei cardiace, asupra tranzitului intestinal controlat de musculatura netedă şi asupra continenţei urinare. Iată tot atâtea motive pentru care dietele restrictive trebuie neapărat evaluate de către medic şi completate cu suplimente nutritive.

Citeşte şi: Dieta perfectă pentru femei

Tags: carbohidrati deta restrictii alimentare

Urmărește CSID.ro pe Google News

Elena Nistor

Elena Nistor este redactor colaborator al site-ului “Ce se întâmplă, doctore?”, articolele sale fiind dedicate sănătăţii şi sexualităţii. Temele pe care le abordează Elena Nistor se bucură de mare succes în rândul celor care îşi doresc să afle informaţii utile în ceea ce priveşte ...

citește mai mult