Iată cei mai toxici aditivi din industria alimentară!

Însă consumatorul nu mai este uşor de păcălt de când autorităţile europene i-au deschis ochii. Acum am învăţat să citim etichetele şi să punem produsul înapoi pe raft dacă vreunul dintre ingrediente ni se pare suspect.

Nu toate E-urile sunt nocive pentru sănătatea umană, unele dintre acestea având de altfel o bază naturală, regăsindu-se chiar şi în organismul nostru, însă unii dintre aceşti aditivi pot fi deosebit de toxici. Aflaţi acum care sunt cele mai utilizate astfel de substanţe pe care aveţi toate şansele să le descoperiţi în alimentele pe care le achiziţionaţi, în mod normal, pentru aprovizionarea familiei. Informaţi-vă înainte de a pleca la cumpărături pentru că voi sunteţi primii cărora ar trebuie să le pese de propria sănătate.

1. Coloranţii artificiali se găsesc în dulciuri, sucuri de fructe, sosuri pentru salate, mezeluri. Aceştia pot contribui la apariţia tulburărilor de comportament la copii şi pot determina o scădere semnificativă a coeficientului de inteligenţă. Experimentele efectuate pe animale au demonstrat o posibilă legătură şi cu apariţia unor tipuri de cancere. Fiţi cu băgare de seamă, aşadar, dacă întâlniţi:

Albastru E133, care este interzis în Norvegia, Finlanda şi Franţa pentru că poate genera dereglări la nivel cromozomial;  Roşu E124, care a fost şi el interzis în 1990 după 8 ani de dezbateri pe marginea utilizării în alimente şi cosmetice. Cu toate acestea, colorantul continuă să existe pe piaţă şi poate duce la cancer de tiroidă. Galben E110 şi Galben Tartrazina E102 sunt doi coloranţi interzişi în Norvegia şi Suedia întrucât cresc riscul de tumori renale. Se găseşte în anumite brânzeturi, dulciuri, băuturi, limonadă etc.

De asemenea, distruge rezervele de vitamina B1 şi E din organism, iar produsele care îi conţin nu le sunt recomandate copiilor. Organizaţia Internaţională a Muncii recomandă, de asemenea, evitarea consumului produselor ce conţin acest aditiv de către persoanele care suferă de conjunctivită, bronşită, boli cardiovasculare, astm bronşic, emfizem.

De obicei, E220 se găseşte în bere, băuturi răcoritoare, oţet, vin, siropuri, produse pe bază de cartofi.  

3. Glutamatul monosodic E621 – cercetările au demonstrat că există o legătură între consumul exagerat de alimente care conţin acest aditiv şi apariţia unor afecţiuni precum depresia, greaţa, problemele oculare, oboseala cronică, migrenele şi obezitatea. Consumul regulat poate duce la apariţia unor boli mai grave precum Parkinsonul, Alzheiemerul, boala Huntington.

Este un potenţator de aromă şi se găseşte, de obicei, în supele la plic, sosurile pentru salate, chipsuri, alimente congelate, mâncarea chinezească, de unde şi sindromul restaurantului chinezesc, adică o serie de simptome pe care le resimt, de obicei, persoanele care consum des alimente din bucătăria asiatică: amorţeală, slăbiciune, ameţeli, tremurături, palpitaţii, durere de cap.  

4. Grăsimile Trans – sunt utilizate pentru a prelungi valabilitatea unui produs şi este unul dintre cei mai periculoşi aditivi pe care îi găsim în alimente. Datorită acestuia, există produse pe care le putem consuma la câţiva ani de la cumpărare!

O sumedenie de studii au demonstrat că grăsimile trans cresc nivelul colesterolului LDL (rău) din sânge, destabilizândul pe cel HDL (bun), cresc riscul e infarct, atac cerebral şi în general boli cardiovasculare, generează procese inflamatorii în organism (despre care se ştie că favorizează apariţia tumorilor), diabet şi alte afecţiuni.

În Danemarca, de exemplu, uleiurile şi alte produse pe bază de grăsime sunt interzise dacă conţin grăsimi trans în procent mai mare de 2%. Toxicul aditiv se găseşte în margarine, uleiuri, chipsuri, prouse de patiserie, fast-food etc.