Hai să slăbim vara aceasta!

Nu sunt Pofticioasa 2, dar nici mult nu mai am. Fac ce fac, slăbesc, dar tot mai pun două, trei kilograme la loc. După detoxuri şi alte reguli stricte, m-am trezit dând iama în ciocolată şi biscuiţi. Am dat vina pe vremea capricioasă. Ba mai mult, m-am trezit chiulind ocazional de la cele 20 de minute de mişcare zilnică. Acestea fiind zise, iau taurul de coarne, meniurile light la rând şi orele de sport serioase şi mai în... serios.
Hai să slăbim vara aceasta!

Nu sunt Pofticioasa 2, dar nici mult nu mai am. Fac ce fac, slăbesc, dar tot mai pun două, trei kilograme la loc.

După detoxuri şi alte reguli stricte, m-am trezit dând iama în ciocolată şi biscuiţi. Am dat vina pe vremea capricioasă. Ba mai mult, m-am trezit chiulind ocazional de la cele 20 de minute de mişcare zilnică.

Acestea fiind zise, iau taurul de coarne, meniurile light la rând şi orele de sport serioase şi mai în… serios.

De cântar, m-am plictisit, nu-i mai dau atenţie. Am încercat însă să încap într-o rochie în care intram acum vreo doi ani, la cele probabil 45 de kilograme de la vremea respectivă.

Şi surpriză, n-am reuşit să o trag decât până la genunchi. Adică nu prea a încăput mai sus. Nu m-am speriat prea mult, dar nici bine nu mi-a picat. Aşa că mi-am jurat să nu mai pun gura pe pâine. Uşor de zis, mai greu de făcut, mai ales când ai descoperit în cel mai răspândit supermarket din Capitală o specialitate de secară pe care o devorezi pe nerăsuflate.

Nici cu ciocolata neagră nu mi-e ruşine. Ce să mai spun? Că am devorat nu cu pătrăţica, ci cu jumătatea? Scuza că e neagră nu ţine, pentru că la calorii e cam la fel.

Aşa că iată-mă iar pe calea cea bună, cu musli şi căpşuni la micul dejun sau cu un iaurt de capră. Nu-mi place cu 0 la sută grăsime, dar nu mă dau în lături de la unul de 3,4 la sută, evident minuscul, nu la găletuşă.

Ce-am mai făcut? Am încercat să mănânc pătrunjel din belşug, cu lămâie şi roşii cherry. Mi-a reuşit pentru că un maestru culinar mi-a preparat un ulei de măsline cu roşii uscate, usturoi, curry, cimbru, oregano şi fulgi de chilly. O minune, nu altceva! Şi o singură lingură dă gust şi celei mai fade salate.

Mâncare cu stele Michelin

Aş fi vrut eu să mă pot delecta cu nişte minuscule magii culinare! Dar dacă nu mă pot bucura de ele, măcar vin sfaturile micheleneşti la mine. Cel mai tânăr posesor de stea Michelin, britanicul Tom Aikens, mi-a atras atenţia cu nişte recomandări atât de banale şi pe gustul meu încât meniul pe o săptămână de slăbire (cam atât mi-am propus să fiu mai catolică decât papa şi să nu pui gura pe zahăr, pâine, brânză, ouă) părea floare la ureche.

Aşa că în perioada când micii înfloreau pe grătare, eu mâncam nişte baby macrou, cam fără gust ce-i drept, faţă de mama şi tatăl lui, dar şi fără acumularea de mercur din strămoşii lui longevivi.

Cum şeful bucătar fără noţiuni de nutriţie nu e şef bucătar, sexy Tom mi-a “transmis” că Omega 3 din acest minunat peşte îmi va regla metabolismul şi mă va ajuta să-mi cresc masa musculară. Cot la cot cu macroul în misiunea mea de slăbire rapidă se pare că ar acţiona şi usturoiul.

Slavă Domnului cu cel verde pentru că l-am devorat prin salate, alături de spanac, ridichi, roşii şi castraveţi. M-am lăsat sedusă şi de lintea cea plină de fibre (numai bune de absorbit grăsimile) pe care am “măritat-o” într-o salată cu tot felul de condimente, dar şi de sfecla roşie la cuptor, pe care recunosc că am împrietenit-o cu nişte brânză de capră, abătându-mă puţin de la hotărârea de a evita cu orice preţ lactatele grase.

Prima iubire nu se uita niciodată

Şi nu mă refer la mâncare, ci la sport. Dispărută din peisajul sălilor pe care le frecventam vreo două luni, m-am hotărât să mă întorc. Unde? La prima iubire: aquagymul şi la cea care mi-a deschis acum 10 ani apetitul pentru mişcare. Se numeşte Simona Brâncuşi, este instructor de fitness şi îmi dă energie numai când mă gândesc că se mişcă impecabil, deşi are mulţi ani peste vârsta mea.

Atunci când mă doare spatele, când vreau să scap de nesuferita celulită sau când vreau să mă energizez, dau o fugă la piscină şi sunt ca nouă. Aşa că m-am reapucat de aquagym şi am “pedalat” ca nebuna prin apă vreo două, trei şedinţe până când am simţit că mi se smulg muşchii de pe oase. Evident, cam exagerez dar tot ce pot să vă spun este că vizita la piscină a fost antidotul perfect pentru vremea ploioasă. Am profitat pe de altă parte şi de zilele călduroase şi am făcut trasee mult mai lungi decât de obicei prin oraşul poluat.

Asta e, mi-aş fi dorit să le fac pe munte. |ntr-o zi am bătut recordul la mers: 14 kilometri. Am căzut lată şi n-am mai avut chef de nicio mâncare. M-am chinuit să beau nişte ceai verde, dar nu mi-a ieşit. Dar am ronţăit cu plăcere la nişte căpşuni fără prea mult gust, dar cu o aromă de ziceai că eşti la cules. Acum, aştept să culeg laurii chinului: proba rochiei negre.