Franta: 365 de zile – 365 feluri de branza

In linii mari, din punct de vedere gastronomic Franta poate fi caracterizata prin: branzeturi si vin rafinat. Francezii se pot mandri ca nu se plictisesc niciodata de branza, ba mai mult, unii chiar se plang ca nu apuca sa guste intr-un an toate cele 365
  • Publicat:
Franta: 365 de zile - 365 feluri de branza

Inainte de a incepe sa „degust” prin cuvinte mancarea frantuzeasca m-am gandit sa intreb cativa prieteni indragostiti de Paris, ce parere au despre bucatele made in France.

Le dau cuvantul: „Pentru mine, Paris-ul nu-i Paris daca nu apuc sa fac o vizita la «Le Relais de L’Entrecote» (20, rue Saint Benoit, 75006, Paris) un restaurant-concept care place oricui iubeste carnea buna – si crede-ma: aici carnea este exceptionala!

Conceptul restaurantului este cat se poate de simpatic: servesc de cand se stiu doar un singur fel de mancare: un remarcabil antricot cu un sos verde memorabil (reteta secreta!) si cu cartofi prajiti taiati cu adevarat ca paiul!

Tot ce esti intrebat cand te asezi la masa e… «cum vrei carnea: in sange sau mai bine facuta?» ti se serveste nu toata portia generoasa o data, ci in doua randuri, ca sa mentina mancarea calda.” O alta parere este: „Francezii mananca sanatos si putin. Pe mine m-a cucerit salata Nicoise, iar cand am revenit in tara am cautat reteta pe internet…” Sau: „Mancare extraordinar de gustoasa. Sosurile lor sunt delicioase, dar este imposibil sa-ti dai seama de toate ingredientele pe care le contin.” Acestea fiind spuse, sa exploram putin gastronomia franceza.

Traseul gastronomic al Frantei

Bucataria traditionala franceza este considerata una dintre cele mai rafinate din lume, iar preparatele sunt gatite intr-o maniera eleganta. Insa, o persoana care calatoreste prin Franta ramane uimita de cat de diferite sunt obiceiurile legate de gatit si ingredientele principale de la o zona la alta. De exemplu, in zona de nord-vest se consuma mult unt, mere si smantana (nu neaparat, combinate). Locuitorii din sud-vest se dau in vant dupa „foie gras”, manatarci, rachiu de prune si grasime de gasca, iar in sud-est se resimt influente italiene: ulei de masline, mirodenii si rosii. In nordul Frantei se regasesc si in bucatarie influente flamande: se consuma cartofi, carne de porc, andive si bere, iar in est influentele germane troneaza: slanina, carnati, bere si varza murata.

Valea Loirei este faimoasa pentru bucatele din peste udate de vin alb, iar bucataria basca se remarca prin folosirea in cantitati mari a rosiilor si ardeilor. Producatorii francezi au luat in serios amenitarea produselor agricole crescute cu ingrasaminte chimice si s-au alaturat miscarii internationale „Slow food” – care sustine pastrarea obiceiurilor culinare specifice fiecarei tari si eliminarea a tot ce e chimical din alimentatia animalelor si din cultivarea fructelor si legumelor. Asa ca, legumele, fructele si carnea sunt sanatoase.

O dupa-amiaza in stil frantuzesc

Duminica, francezii i-au masa cu familia si prietenii, masa care incepe in jurul orei 13.00 si se termina in jurul orei 17.00. Un pranz traditional include: un antreu, felul principal, branza si desert. La antreu se poate servi: sufleu de branza (fierbinte), supa de ceapa gratinata (fierbinte), scoici gratinate (fierbinti), avocado si oua cu crab (rece), pate de iepure (rece), somon cu capere (rece), salata de andive, nuci si branza Roquefort  (rece). Obligatoriu felul principal contine carne sau peste cu garnitura de legume. De exemplu, jigou de miel, friptura de vita cu cartofi, tocana de fasole verde si legume. Intre felul principal si branza se serveste salata verde. Apropo de branza, unele soiuri sunt pastrate in scoarta de copac.

Platoul de branzeturi include cel putin trei, patru soiuri de branza, nelipsite fiind Camembert, Roquefort si Brie, asezonate cu frunze de laptuci. Dupa ce se asaza bine in stomac cele de mai sus urmeaza desertul. Budinca de caise, tarta cu mere, „congolais” (biscuiti cu cocos), prajitura cu portocale si struguri, desertul Concorde (bezea de cacao si spuma de ciocolata) sunt foarte apreciate. De ajuns cu atatea dulciuri, parca ar merge o cafeluta, mai exact un „cafe noir”. Sa o servim in stil frantuzesc, adica cu un patratel de ciocolata neagra sau trufe. Bon appetit!

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”