Copiii, alimentele procesate și obezitatea

Dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice la Clinica Smart Nutrition, ne dă mai multe detalii despre alimentele procesate, una din cauzele principale ale obezității la copii.

Deși apariția obezității cunoaște multe cauze, una dintre cele mai cunoscute este cea legată de alimentația excesivă. O alimentație care aduce mai multă energie/calorii decât are nevoie copilul poate fi ușor de atins în condițiile unui consum crescut de alimente ultra-procesate.

Tipuri de alimente procesate

Organizația pentru alimente și agricultură a Națiunilor Unite (Food and Agriculture Organization of the United Nations) a clasificat alimentele în 4 grupe (1):

Recomandări

6 lucruri care se întâmplă în corpul tău atunci când mănânci dulciuri

O dietă precară crește riscul de a dezvolta cancer. Legătura dintre alimentele procesate și această boală…

• Grupa 1- Alimente neprocesate sau minim procesate– cuprinde părțile comestibile ale plantelor (fructe, frunze, semințe, rădăcini) sau de la animale (carne, ouă, lapte, organe) dar și ciuperci, alge sau apă.
• Grupa 2- Ingrediente procesate– sunt obținute din prima grupă prin procese de presare, centrifugare, rafinare, extragere sau extracție. În această categorie intră uleiurile, untul, untura, sarea, untul, zahărul, melasa, mierea, siropul de arțar.
• Grupa 3- Alimente procesate – se obțin prin adăugarea de ingrediente din grupa 2 la alimentele din prima grupă, folosind metode de prezervare precum conservarea, îmbuteliere sau fermentația non-alcoolică (în cazul pâinilor și brânzeturilor).
• Grupa 4- alimente ultra-procesate– alimente obținute prin fracționare, extrudare, prăjire, aditivare în cadrul unor procese industriale, care necesită echipamente și tehnologie sofisticate. Exemple de alimente din această grupă: băuturi răcoritoare, produse de patiserie și cofetărie, cereale pentru mic dejun și batoane energizante, sosuri, mâncărurile care necesită doar încălzire (pre- pregătite, de ex paste sau pizza), cârnați, burgeri, supe instant, produse care înlocuiesc o masă (shake-uri de tip meal- replacement).

Industrializarea sistemului alimentar a permis trecerea de la obiceiuri bazate de mâncare proaspătă, minim procesată la cea de tip „ready to eat” în care, tot ce se face este încălzirea ei. În Marea Britanie și SUA, de exemplu, acest tip de mâncare aduce mai mult de jumătate din totalul caloriilor consumate într-o zi de un copil de vârstă școlară (2).

În România, accesul la astfel de alimente ultra procesate este facil și le întâlnesc în dieta copiilor care suferă de obezitate. Produse de patiserie în loc de mic dejun, sucuri și paste la prânz sau șnițele cu cartofi prăjiți la cină sunt obiceiuri destul de des întâlnite în rândul generației tinere. Sedentarismul și programul neregulat de somn contribuie și ele la instalarea obezității.

Un alt aspect, deloc de neglijat, este faptul că acești copiii, se vor transforma în adulți cu probleme de greutate dacă nu se intervine în sensul schimbării stilului de viață cu unul sănătos. Obezitatea vine cu riscuri mari pentru sănătate – diabet zaharat, hipertensiune, cancere, depresie, etc.

„Studiul ALSPAC (Avon Longitudinal Study of Parents and Children) sugerează o asociere între consumul de alimente ultra procesate și creșterea adipozității de la copilărie către vârsta adultă. Peste 9000 de copii incluși în acest studiu longitudinal și prospectiv au fost urmăriți pe o perioadă medie de 10 ani, în perioada de vârstă 7 – 24 de ani. Dintre alimentele ultraprocesate, cele mai întâlnite în dieta copiilor au fost sucurile de fructe, sucurile carbo-gazoase, alimentele gata de mâncat/de încălzit, produsele din pâine/chifle ultraprocesate. Acestea aduc peste 60 % din totalul aportului caloric. Până la vârsta de 24 de ani, copiii cu un consum mare de alimente ultraprocesate au avut indicele de masă corporală și procentul de grăsime din organism mai mare comparativ cu cei care au consumat mai puțin aceste mâncăruri.” explică medicul nutriționist Mihaela Posea.

Deși sunt la îndemână, costă puțin și au gust foarte bun, aceste alimente ultraprocesate ar trebui incluse mult mai rar în dieta noastră.

Bibliografie

1. Monteiro, C.A., Cannon, G., Lawrence, M., Costa Louzada, M.L. and Pereira Machado, P. Ultra-processed foods, diet quality, and health using the NOVA classification system. FAO. 2019.
2. Chang K, Khandpur N, Neri D, Touvier M, Huybrechts I, Millett C, Vamos E. P. Association Between Childhood Consumption of Ultraprocessed Food and Adiposity Trajectories in the Avon Longitudinal Study of Parents and Children Birth Cohort. JAMA Pediatrics. june, 2021.