Biscuiţii – prieteni sau inamici ai siluetei? Mihaela Bilic te lămureşte!

Biscuiţii sunt printre cele mai consumate alimente de către persoanele din întreaga lume. Fie că îi mănânci pentru a înlocui pâinea, fie că ţi-e poftă de “ceva bun”, biscuiţii sunt uşor de consumat, îi găseşti la orice colţ şi îi poţi cumpăra la preţuri rezonabile, fiind deseori consideraţi a fi o gustare perfectă.
  • Publicat:
Biscuiţii - prieteni sau inamici ai siluetei? Mihaela Bilic te lămureşte!

Biscuiţii sunt printre cele mai consumate alimente de către persoanele din întreaga lume.

Fie că îi mănânci pentru a înlocui pâinea, fie că ţi-e poftă de “ceva bun”, biscuiţii sunt uşor de consumat, îi găseşti la orice colţ şi îi poţi cumpăra la preţuri rezonabile, fiind deseori consideraţi a fi o gustare perfectă.

Dar cât de sănătoşi sunt? Este bine să îi consumăm în cantităţi mari (la pachet), putem să îi consumăm atunci când vrem să slăbim? Dar combinaţi cu alte alimente, cum ar fi brânzeturi sau mezeluri?

Dr. Mihaela Bilic ne-a răspuns la toate aceste întrebări şi ne-a dat câteva sfaturi extrem de utile, atunci când vine vorba de consumul de biscuiţi.

Cand vorbim despre biscuiţi ne gândim, sau ar trebui sa ne gândim în principal, la un produs cerealier. Biscuiţii, ca şi definiţie, sunt un produs pe bază de făină, apă şi puţin zahăr sau puţină grăsime. Însă, din păcate, un singur biscuite uscat poate să conţină cantităţi mici sau foarte mari de grăsime (de la mic la foarte mare) şi aici este, de fapt, capcana principală.

Când vorbim despre biscuiţi, în principiu, putem spune că sunt un aliment sănătos, un aliment făcut din făină, deci format din tipul de glucide pe care le luăm şi din pâine, paste sau orez. Aici ar trebui să fie încadrat ca şi aliment, spune dr. Mihaela Bilic.

Biscuiţi Vs. Pâine

Există multe persoane care înlocuiesc pâinea cu biscuiţii, ceea ce nu ar fi un lucru rău, dacă biscuiţii şi-ar fi păstrat în timp ideea de aliment cerealier. Din păcate însă, biscuiţii ajung mai degrabă în practică să fie un produs de patiserie, ei fiind inventaţi ca un produs de brutărie.

Aşadar, există capcane şi, dacă nu citim cu atenţie eticheta atunci când îi cumpărăm, putem să mâncăm biscuiţi crezând că mâncăm pâine, şi de fapt ei să se ridice, mai ales din punct de vedere al conţinutului de grăsime şi apoi de zahăr, la statutul de prăjitură.

În procesul de fabricaţie (se fac dintr-o cocă, mai mult sau mai puţin îndulcită, dar care apoi este deshidratată) biscuiţii pierd apa şi devin uscaţi.

Însă, fie că vorbim despre biscuiţi sau alte alimente asemănătoare, cum ar fi sticsurile sau covrigeii, din punct de vedere al numărului de calorii, prin scoaterea apei ele se concentrează şi astfel ajungem la un paradox. Un exemplu ar fi o felie de pâine, care are cam 250 Kcal/100 gr, în timp ce biscuiţii au aproximativ 400 Kcal/100 gr. Lucrul acesta nu este dat de făină şi, culmea, nu atât de zahăr, cât de conţinutul de grăsime.

Din punctul acesta de vedere, biscuiţii pot să fie o capcană pentru persoanele care îi consumă pe post de pâine. Este corect să ne referim la biscuiţii ca fiind egali cu pâinea, în momentul în care vorbim despre crackers. Şi acolo există o cantitate mică de grăsime, însă ceea ce face din crackers un produs similar pâinii este uşurinţa cu care putem să îi ducem în geantă şi să avem din ei o gustare sănătoasă – putem să îi măncăm simpli, putem să întindem pe ei diferite paste, să punem o felie de şuncă, o bucăţică de brânză şi să îi consumăm ca şi suport asemănător pâinii.

De asemenea, putem să îi consumăm alături de un iaurt şi să obţinem o masă echilibrată şi completă, însemnând că vom avea partea de cereale (făinoase, glucide care vin din crackers) şi partea de proteine dintr-un alt produs.

Crackerii şi acele discuri de cereale expandate sunt singurii “biscuiţii” care încă pot fi consideraţi a fi un produs făinos, cerealier. Însă, din păcate, în momentul în care trecem în zona de biscuiţi pe care îi găsim în comerţ, indiferent dacă sunt dulci sau săraţi, cel mai periculos element din punct de vedere al siluetei, este cantitatea de grăsime.

Din această cauză, trebuie să te uiţi pe etichetă atunci când îi cumperi şi, dacă vezi că există un conţinut caloric mai mare de 300 kcal, evită să mai consumi acel produs pe post de pâine şi gândeşte-te la el ca la un desert, deci consumă-l în cantitate mai mică.

Grăsimea, cel mai mare inamic din biscuiţi!

De asemenea, Mihaela Bilic ne atrage atenţia şi mai tare în ceea ce priveşte grăsimea: este foarte interesant în ce fel, prin deshidratare, percepţia generală este că produsul respectiv nu este gras pentru că deshidratându-l şi uscându-l nu te vei “murdări” de grăsime pe mâini, însă trebuie să ştii că prin acest proces se pierde doar apa, grăsimea fiind încă foarte multă.

Batoanele de cereale, sănătoase sau nu?

Astăzi, se găsesc în comerţ tot mai multe feluri de biscuiţi de tip “baton”, cum ar fi biscuiţii cu cereale, cu fructe uscate, integrali, etc care, deşi nu sunt foarte dulci, conţin un număr extrem de mare de calorii şi asta datorită modului prin care sunt făcuţi.

Toate aceste cereale sau fructe sunt legate între ele de grăsime şi, de cele mai multe ori, această grăsime este o grăsime hidrogenată – aceşti biscuiţi fiind făcuţi pe bază de făină şi margarină – şi atunci, tu crezi că mănânci un produs uscat de genul unui covrig, dar, de fapt, consumi de cel puţin două ori mai multe calorii decât dintr-o banală pâine.

Din acest motiv, de foarte multe ori este mai sigur să cumperi un covrig despre care ştii că este făcut din aluat de pâine, decât să mânânci nişte biscuiţi care, de fapt, sunt un produs de patiserie.

Biscuiţi la bucată sau la pachet?

Tot la capitolul biscuiţi este foarte importantă cantitatea pe care o consumăm. La fel ca şi în cazul pâinii prăjite, niciodată nu trebuie să te laşi păcălită de faptul că sunt uşori. Pentru că ei prin deshidratare, concentrând caloriile şi pierzând apa, ar trebui asemănaţi cu fructele uscate.

În momentul în care mănânci un fruct proaspăt, el are aproximativ 80% apă şi îţi oferă saţietate, dar un număr foarte mic de calorii. În momentul în care consumi acel fruct sub formă uscată (stafide, caise, piersici etc) ai tendinţa să îl mănânci într-un volum mare, deoarece nu te satură. Din păcate însă, caloriile vor fi foarte concentrate.

Indiferent dacă sunt dulci sau săraţi, numărul caloriilor din biscuiţi va fi extrem de mare pentru că va proveni din grăsimi şi nu din cantitatea de zahăr. De aceea, biscuiţii trebuie consumaţi cu moderaţie. Este de preferat să consumăm 1, 2 biscuiţi şi nu un pachet, deoarece fiind uşori, ocupă puţin loc în stomac, predispun la supraconsum, dar au foarte multe calorii concentrate.

Pune-ţi limită la cantitate! Biscuiţii nu sunt un produs de bază, sunt de fapt o pâine cu grăsimi amestecată şi deshidratată, care poate să ducă la mari greşeli din punct de vedere al volumului deoarece, biscuiţii în sine, nu sunt un produs dăunător sănătăţii, dar nu trebuie consumaţi decât la bucată (1, 2 biscuiţi/porţie).

Din cauza faptului că sunt foarte practici, v-aş sfătui să cumpăraţi biscuiţiii în cel mai mic ambalaj, acesta fiind cel mai simplu mod de a nu cădea în capcana supraconsumului. Doi biscuiţii înseamnă 100 de calorii, deci este gustarea corectă – volumul şi porţia – de care avem nevoie pentru a nu ne fi afectată silueta spune Mihaela Bilic.

Biscuiţii digestivi, cheia siluetei perfecte?

O altă capcană în care riscăm să cădem atunci când vrem să ne menţinem silueta, dar ne este poftă de “ceva bun”, sunt biscuiţii integrali, digestive, consideraţi a fi mai buni pentru siluetă.

Conform Mihaelei Bilic, biscuiţii digestivi au mai multe fibre, sunt un truc al producătorului pentru a se adresa unui segment al consumatorilor care caută acest lucru şi, atunci, fie cumpărăm pâine integrală, fie alegem biscuiţi digestivi, acest “digestiv” înseamnă că ei ajută la digestie, au mai multe fibre, sunt făcuţi dintr-o făină cu tărâţe, deci o făină integrală, dar nu ajută la slăbire.

Însă din punctul acesta de vedere, aş spune mai degrabă: consumaţi biscuiţii care vă plac şi, dacă consideraţi că nu aveţi suficiente fibre  pentru suplimentul de fibre din alimentaţie, puteţi să mâncaţi legume şi să luaţi aceste suplimente din legume, care sunt mult mai “prietenoase” cu organismul şi care ajută mult mai mult digestia, decât fibrele de celuloză din tărâţe.

În plus, un alt dezavantaj este faptul că “mai multe fibre” înseamnă, de fapt, 1 gram în plus de fibre la 100 g, iar când vorbim de un biscuite, care are 20 de gr, valoarea fibrelor în plus va fi sub un gram, deci nesemnificativă.

Când este recomandat consumul de biscuiţi?

Biscuiţii au fost inventaţi – datorită faptului că sunt deshidrataţi şi au multe calorii într-un volum mic – mai ales pentru copii. Din această cauză, vei găsi biscuiţi în alimentaţia copiilor – mai ales acolo unde aceştia sunt mai slabi – deoarece stomacul lor este mai mic şi se umple mult mai repede dacă consumă alimente voluminoase, iar ei au nevoie de energie.

Atunci se recomandă consumul de biscuiţi, deoarece este mai avantajos să îi dai unui copil doi biscuiţi decât o felie de pâine, primind astfel de două ori mai multe calorii, iar un copil consumă multă energie mişcându-se şi are nevoie de astfel de concentrate.

Aşadar, biscuiţii sunt un produs adresat copiilor, persoanelor subponderale sau celor care fac mult efort, fiind un fel de alimentaţie concentrată în perioada de creştere şi nu le văd rostul în alimentaţia unui adult.

De asemenea, ei pot fi recomandaţi în cazul perioadei de convalescenţă de după boli, când este necesar ca într-un volum mic de mâncare, să îi dai pacientului pe lângă glucoza pe care o primeşte în sânge, ceva mai concentrat decât pâinea.

Atunci, în loc să îi dai o felie de pâine, îi dai doi biscuiţi, care sunt mult mai uşor de digerat. Acest lucru se întâmplă prin deshidratare: toţi fermenţii aceia din drojdie (pâinea este făcută din drojdie, adică fermenţi activi care o fac să crească) pot da balonare în momentul în care este consumată proaspătă, deoarece acei fermenţi încă lucrează în intestinul nostru.

Persoanele care vor să evite balonarea, fie prăjesc pâinea ca să omoare fermenţii din drojdie, fie nu o consumă proaspătă, aşteptând ca drojdia să îşi termine fermentarea.

Aici pot să “intervină” biscuiţii, care nu balonează, deoarece drojdia este inactivată prin deshidratare.

Biscuitele, prin definiţie este un produs cerealier, iar cerealele nu pot fi digerate crude de către organismul uman, deci ceea ce obţii prin biscuiţii raw-vegani este ceva ce seamănă a biscuite, dar de fapt ei sunt o pastă de seminţe şi fructe oleaginoase extrem de concentrate şi, pentru că ştii că migdalele, de exemplu, trebuie consumate în cantităţi mici, atunci când le transformi într-o pastă de biscuite, s-ar putea să consumi o adevărată bombă calorică.

Biscuitele nu este pâine, este un produs de patiserie, deci atenţie la cantitate, pentru că în ei există foarte multă grăsime!

Urmărește CSID.ro pe Google News
Iulia Pocol - web-editor
De mai bine de o săptămână, scriu şi rescriu acest text. Am înţeles că trebuie să pară profesionist, dar să nu vă sperie. Sincer, la 20 de ani, nu aş putea spune că experienţa mă recomandă şi nici că sănătatea era interesul meu principal. Totuşi, nu pot să nu recunosc interesul ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”