Alimentele procesate din magazine: de ce vrem să mâncăm din ce în ce mai mult

Mulţi dintre noi consumăm alimente ultra-procesate, dar ce efecte au acestea asupra sănătăţii noastre şi a copiilor noştri?
  • Publicat:
Alimentele procesate din magazine: de ce vrem să mâncăm din ce în ce mai mult
FOTO: profimediaimages.ro / Alimentele procesate din magazine: de ce vrem să mâncăm din ce în ce mai mult

Alimentele ultra-procesate pe care le găsim pe rafturile magazinelor ne induc nevoia de a mânca din ce în ce mai mult, arată cercetătorii în urma unui nou studiu. Multe dintre produsele şi alimentele pe care le găsim pe rafturile magazinelor sunt ultra-procesate, iar consumul lor zilnic are ca efect nevoia omului de a mânca din ce în ce mai mult. Nutriţionistul italian Gianluca Mech explică exact ce presupun aceste alimente ultra-procesate şi de ce ar trebui să ne ferim.

“Alimentele procesate sunt alimente tratate şi ambalate, caracterizate prin perioade lungi de conservare. Aceste alimente sunt sărace în vitamine, fibre şi alţi micronutrienţi esenţiali. Conţin ingrediente sintetice, precum agenţi de îmbunătăţire a aromelor, coloranţi, emulgatori, îndulcitori artificiali şi alţi aditivi folosiţi pentru a imita calităţile alimentelor proaspete, cum ar fi aromele. Printre acestea găsim: băuturi dulci şi carbogazoase, gustări dulci sau savuroase ambalate, îngheţate industriale, ciocolată, dulciuri, pâine şi dulciuri industriale, margarină, biscuiţi industriali, prăjituri şi amestecuri pentru prăjituri, cereale procesate pentru micul dejun, băuturi energizante, băuturi de fructe cu adaos de zahăr sau îndulcitori artificiali, peşte sau carne procesată (cum ar fi cârnaţii), supe instant şi multe altele”, dezvăluie nutriţionistul Gianluca Mech.

Pericolele consumului de alimente ultra-procesate

Gianluca Mech indică efectele secundare devastatoare pe care consumul de alimente ultra-procesate le are asupra organismului uman.

“Un studiu realizat recent confirmă legătura dintre alimentele ultra-procesate şi un risc crescut de moarte prematură. Studiul a fost realizat pe aproximativ 45.000 de persoane (75% femei) cu o vărstă medie de 56 de ani, din 2009 până în 2017. Aproape 30% dintre caloriile consumate provin din alimente ultra-procesate. S-a dovedit astfel că o creştere cu 10% a consumului de alimente ultra-procesate este strâns legată de o creştere a mortalităţii cu 14%.

Alt studiu a continuat să evalueze asocierea dintre consumul de alimente ultra-procesate şi riscul de apariţie a cancerului. Grupul supus examinării a inclus 104.980 de participanţi (vârsta medie de 42,8 ani) cărora le-au fost analizate obiceiurile alimentare. Consumul de alimente procesate şi ultra-procesate este asociat cu o creştere a riscului de apaiţie a cancerului cu 10%, în timp ce riscul de a dezvolta cancer la sân pare crescut cu 11%. Rezultatele studiului sunt publicate în British Medical Journal.

Compoziţia nutriţională a produselor alimentare ultra-procesate poate induce disbioză intestinală, având efect inflamator şi, prin urmare, favorizează apariţia „sindromului de intestin scurgător”. De aceea, acestea ar putea juca un rol în apariţia bolilor autoimune precum diabetul zaharat tip 1 şi boala celiacă. De fapt, s-a observat că problemele autoimune sunt asociate cu o disbioză a microbiotei intestinale, chiar dacă nu este încă clar dacă este cauza sau consecinţa patologiei în sine. Alimentele ultra-procesate îi determină pe oameni să mănânce mai mult şi să pună în greutate, sugerează toate aceste studii”, explică specialistul nutriţionist.

Copiii şi consumul alimentelor ultra-procesate

Alimentele procesate şi ultra-procesate au efecte negative atunci când sunt consumate de adulţi, aşadar în cazul copiilor, efectele sunt mult mai grave.

“Universitatea din Sao Paolo a analizat consumul de alimente ultra-procesate şi asocierea acestora cu dependenţa de alimente. Studiul a fost realizat pe 139 de copii obezi şi supraponderali de ambele sexe, cu vârste între 9 şi 11 ani. 95% dintre copiii supraponderali şi obezi examinaţi au prezentat cel puţin unul dintre cele şapte simptome asociate dependenţei de alimente, iar 24% au primit un diagnostic de dependenţă de alimente. Cercetătorii au identificat o relaţie directă între dependenţa de alimente şi frecvenţa consumului de alimente ultra-procesate şi zaharuri adăugate. Identificarea alimentelor care pot fi asociate cu un comportament de dependenţă este foarte importantă pentru a trata în mod corespunzător şi a preveni obezitatea la copii, ceea ce continuă să fie una dintre cele mai mari probleme de sănătate din lume. Un alt studiu publicat în revista Foods în 2017, a evidenţiat o legătură între consumul regulat de alimente procesate şi geneza bolilor autoimune precum boala celiacă şi diabetul de tip 1 la copii.

Studiile efectuate asupra consumatorilor de alimente ultra-procesate arată că aceştia sunt pasibili de obezitate şi boli cronice netransmisibile. Aportul lor este asociat cu apariţia sindromului metabolic şi este predictiv pentru o creştere mai mare a colesterolului total şi a LDL („colesterolul rău”) deja din perioada preşcolară. Din cauza încărcării glicemice puternice, consumul acestor produse poate induce obezitate şi rezistenţă la insulină la copiii deja predispuşi”, declară nutriţionistul Gianluca Mech.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Tratamentul personalizat în cancerul de sân