9 tipuri de seminţe pe care să le mănânci regulat

Seminţele sunt produse versatile, cunoscute în alimentaţie încă din preistorie şi aduc organismului proteine, fibre şi grăsimi sănătoase. Iată 9 seminţe pe care să le consumi în fiecare zi.
  • Publicat:
9 tipuri de seminţe pe care să le mănânci regulat
foto: shutterstock / 9 tipuri de seminţe pe care să le mănânci regulat

Seminţele sunt produse versatile, cunoscute în alimentaţie încă din preistorie. Pot însoţi orice masă, de la adaos în salate, în iaurtul de la micul dejun sau  ca o crustă fină pentru o friptură suculentă. Seminţele aduc organismului proteine, fibre şi grăsimi sănătoase. Iată 9 seminţe pe care să le consumi regulat.

Cum facem diferenţa între seminţe, nuci şi cereale?

Multe persoane confundă seminţele cu alte fructe oleaginoase (nuci, aline, caju, fistic etc) – şi pe bună dreptate. Ambele sunt pline de grăsimi sănătoase, bogate caloric şi cu beneficii nutriţionale. Seminţele, însă, sunt, conform definiţiei, embrionii unei plante, în timp ce celelalte sunt fructe cu înveliş tare.

Cerealele sunt definite ca fructe mici, tari, comestibile din plantele de cereale, precum orezul sau grâul. Alte tipuri comune de boabe includ mei, sorg, orz, ovăz şi secară. Cerealele sunt adesea considerate alimente de bază în multe zone de pe glob.

Anumite tipuri de seminţe sunt de fapt considerate boabe de pseudocereale şi sunt adesea folosite în mod similar cu boabele. Seminţele de quinoa şi chia, de exemplu, sunt seminţe din punct de vedere tehnic, dar clasificate ca pseudocereale.

Beneficiile consumului de seminţe

  • Ajută la scăderea în greutate. Seminţele conţin fibre solubile şi proteine, care se deplasează lent prin tractul digestiv şi asigură senzaţia de saţietate mai mult timp.
  • Ajută digestia. Fibrele conţinute de seminţe contribuie la menţinerea bacteriilor benefice din intestin care au rol în absorbţia de nutrienţi  şi eliminarea toxinelor.
  • Ajută la reglarea zahărului din sânge. Nu numai că acest lucru poate preveni simptomele diabetului, dar poate proteja şi împotriva dezvoltării unor afecţiuni cronice, cum ar fi bolile de inimă. Anumite tipuri de seminţe, cum ar fi seminţele de in, s-au dovedit, de asemenea, că îmbunătăţesc sensibilitatea la insulină. Acest lucru permite insulinei să lucreze mai eficient în organism pentru a menţine glicemia constantă.
  • Sunt antioxidanţi şi pot constitui o alternativă sănătoasă în cazul celor care optează pe o dietă bazată pe plante.

9 tipuri de seminţe pe care să le mănânci regulat

Seminţele de in

Seminţele de in sunt o sursă excelentă de proteine şi fibre, precum şi de magneziu, fosfor şi seleniu. Seminţele de in au eficienţă maximă dacă sunt consumate sub formă de pudră. Conţin mangan – necesar pentru sănătatea oaselor, grăsimi sănătoase – care ajută sistemul nervos şi activitatea cerebrală, iar cantitatea mare de fibre ajută reglarea tranzitului intestinal.

Seminţele de cânepă

Au un conţinut ridicat de mangan, vitamina E şi magneziu, fosfor şi fier. Sunt pline de antioxidanţi şi grăsimi sănătoase. Seminţele de cânepă ajută la menţinerea sănătăţii pielii, a sistemului cardiovascular, ajută la buna funcţionare a muşchilor şi, prin conţinutul ridicat de magneziu, la menţinerea unui tonus cerebral bun.
Au un gust excelent dacă sunt consumate în varianta decorticată (fără coajă).

Seminţele de dovleac

Nu numai că seminţele de dovleac au un conţinut mare de grăsimi sănătoase şi proteine, dar sunt, de asemenea, bogate în mangan, magneziu şi fosfor, fier şi vitamina K. Seminţele de dovleac sunt o sursă bună de antioxidanţi, ajută la prevenirea anemiei, la eliminarea paraziţilor intestinali, combat constipaţia şi ajută la menţinerea unui tonus general bun.

Seminţele de floarea soarelui

Bogate în vitamina E, tiamină, mangan şi acid folic, seminţele de floarea soarelui ajută la menţinerea sănătăţii pielii, sunt o gustare săţioasă pe termen lung, reduc inflamaţiile şi scad zahărul din sânge. Sunt recomandate în dieta femeilor care doresc să rămână însărcinate.

Seminţe de susan

Sunt bogate în cupru, mangan, calciu,  magneziu, fosfor şi fier. Seminţele de susan ajută la formarea de celule de sânge, la sănătatea oaselor, reduc tensiunea arterială, protejează împotriva anemiei.

Seminţele de rodie

Seminţele de rodie sunt printre cele care au cele mai puţine calorii, dar numeroase fibre, vitamina K şi vitamina C, potasiu si sodiu. Drept urmare, seminţele de rodie sunt recomandate pentru a menţine coagularea normală a sângelui, creşterea imunităţii, menţinerea greutăţii corporale şi prevenirea constipaţiei.

Seminţele de chia

Sunt una din cele mai bogate surse de fibre. Seminţele de chia sunt bogate în mangan, fosfor, calciu, omega 3. Seminţele de chia ajută la menţinerea microbiomului intestinal sănătos, întăresc oasele, ajută la funcţionarea sănătoasă a inimii, previn constipaţia.

Mugurii de pin

Mugurii de pin (cunoscuţi şi ca nuci de pin) sunt de fapt, din punct de vedere al botanicii, un tip de seminţe. Conţin vitamina K, vitamina A, magneziu, cupru, fosfor, zinc. Seminţele de pin stimulează activitatea creierului, ajută la coagularea normală a sângelui, întăresc sistemul osos, îmbunătăţesc absorbţia fierului în organism. 

Seminţele de mac

Sunt bogate în fosfor, calciu şi fier şi surse excelente de fibre, acid oleic, acizi graşi omega 3. Seminţele de mac ajută digestia, ajută la sănătatea oaselor, sunt antioxidanţi puternici, ajută la scăderea în greutate şi pot contribui la prevenirea bolilor cronice.
Atenţie: seminţele de mac, consumate în exces,  pot provoca simptome şi rezultate narcotice false!

Seminţele- contraindicaţii

  • Seminţele nu ar trebui consumate de persoanele care au alergii.
  • Consumul de seminţe trebuie ajustat în cazul persoanelor care au probleme digestive (balonare, meteorism, constipaţie).
  • Consumul de seminţe trebuie completat cu o hidratare corespunzătoare. Asiguraţi-vă că beţi suficientă apă după fiecare gustare care a conţinut seminţe.
  • Deşi sunt sănătoase, majoritatea seminţelor au un conţinut ridicat de grăsimi, de aceea, este necesar să ajustaţi porţiile, mulţumindu-vă cu una-două linguriţe.
  • Pentru a profita la maxim de calităţile lor, seminţele trebuie consumate în stare crudă.
Urmărește CSID.ro pe Google News
Raluca Neagu
Venind cu o experienţă de producător TV, eu vă selectez şi realizez materiale video pe subiecte interesante de sănătate şi lifestyle, în clipuri video marca “Stiai ca”.
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”