3 aditivi alimentari controversaţi

Aşa ne-a fost nouă scris – să trăim vremuri în care industria aditivilor alimentari (a E-urilor pe înţelesul tuturor) este în floare, iar unii medici urlă ca din gură de şarpe să nu ne atingem de ele căci ne va părea rău mai târziu. Cel puţin 3 dintre E-uri apar pomenite pe multe liste negre.
3 aditivi alimentari controversaţi

Aşa ne-a fost nouă scris – să trăim vremuri în care industria aditivilor alimentari (a E-urilor pe înţelesul tuturor) este în floare, iar unii medici urlă ca din gură de şarpe să nu ne atingem de ele căci ne va părea rău mai târziu. Cel puţin 3 dintre E-uri apar pomenite pe multe liste negre.

Fiecare stat (sau în cazul nostru, Uniunea Europeană în numele tuturor ţărilor membre) interzice sau permite utilizarea anumitor aditivi în alimente. Desigur, pe măsură ce tot mai multe cercetări negative apar, listele oficiale sunt actualizate. S-au scris nenumărate studii pe tema aditivilor, dar dacă ar fi să facem un top al celor mai des pomenite E-uri, ca fiind dăunătoare, acesta ar conţine după cum urmează:

Glutamatul de sodiu – cel care conservă alimentele şi le ajută să aibă un gust, o aromă mai apetisantă. Din păcate pe noi nu ne ajută deloc. Îl găsim în majoritatea produselor împachetate, de la chipsuri la supe sau la cărnuri conservate. Nu îl vedem mereu trecut pe ambalaje ca glutamat de sodiu, poate apărea inclusiv la categoria „arome naturale”.

Potrivit unui raport al Centrului din Arizona pentru medicină avansată, acest conservant stimulează creşterea şi răspândirea substanţelor cancerigene în corp şi, de asemenea, poate fi legat de „moartea bruscă din cauze cardiace”. Într-un studiu făcut în 2008 şi publicat de „Journal of Autoimmunity”, cercetătorii afirmau că glutamatul este legat şi de obezitate şi de inflamaţii ale diverselor organe, ficatul fiind menţionat în mod special.

Nitriţii şi nitraţii de sodiu – sunt cei folosiţi în cărnurile procesate (mezeluri, de pildă) pentru ca acestea să aibă o culoare mai pronunţată şi o aromă la fel. Studii, considerate încă neconcludente, îi leagă de cancer. Şi foarte mulţi cercetători recomandă evitarea lor până la teste care să tranşeze problema.

Coloranţii – cei al căror rost eu nu îl înţeleg aproape deloc. De ce cred comercianţii că aş vrea să iau o pastilă bleu ciel sau că nu pot bea ceva dacă nu e roşu carmin? Pe lista celor consideraţi potenţial periculoşi sunt – Albastru 1, Albastru 2, Galben 6 sau Roşu 3. Îi găsim în sucuri, în produse coapte, în bomboane etc. Ca şi în cazul nitriţilor, este bănuită o legătură cu cancerul, dar studiile mai au până să poată fi numite 100% sigure. Până atunci, măcar moderaţia ne-ar prinde bine, cred eu.