Andrei Roşu – cum să integrezi alergarea în stilul de viaţă

De ce multe persoane nu continuă pe termen lungi antrenamentele sportive? Deoarece nu se antrenează treptat. Explică pe larg maratonistul şi trainerul Andrei Roşu.
  • Publicat:
Andrei Roşu - cum să integrezi alergarea în stilul de viaţă

De numele lui se leagă maratoane, recorduri validate de Cartea Recordurilor – a alergat la maraton pe toate continentele -, are chiar şi propriul maraton – Transmaraton -, cursuri motivaţionale, ore lungi de alergare. Andrei Roşu, inspiră şi ajută oameni să iasă din zona de confort şi să se ridice de pe canapea. Dar atunci când abia s-au ridicat de pe canapea, nu îi sfătuieşte să alerge cu toate forţele din prima clipă. Află direct de la Andrei Roşu cum poţi deveni din sedentar maratonist.

CSÎD: Sunt alergătorii mai relaxaţi?

Andrei Roşu: Alergarea o formă de meditaţie activă. O dată ce ai trecut de primele 30 de minute de alergare în care corpul nu înţelege de ce atâta efort şi zice ”de ce mă supui pe mine la aşa ceva, începi să te simţi bine, intri într-o stare de relaxare. Hormonii de stres sunt reduşi şi se eliberează hormoni precum endorfine, dopamină. Chiar dacă te mai doare pe ici colo, intri într-o stare de relaxare. Şi scapi de tot bombardamentul de gânduri. Te goleşti. Eşti mult mai prezent. Eşti tu cum mintea golită, un concediu şi pentru creier. Dacă e un subiect care te frământă, găseşti răspunsul, nemaifiind bombarbat de gânduri. În plus, cred că ajută ca deciziile importante să le iei când eşti într-o stare pozitivă. De exemplu, la un maraton se parcurg 50.000 de paşi.

Alergare – disciplina scade riscul de accidentări

CSÎD: Ar putea cineva care nu e disciplinat să termine un maraton la Polul Nord?

Andrei Roşu: Cu siguranţă ar putea. Dar nu neapărat să aibă un astfel de stil de viaţă. Mai puţină disciplină creşte riscul de accidentări. Disciplina te ajută să reduci substanţial nivelul de stres.

Andrei Roşu, maratonist

CSÎD: Cum este privit Transmaraton, maraton pe care îl organizezi deja de 7 ani?

Andrei Roşu: Transmaraton este şi un eveniment de recompensare a efortului de fundraising. Alergarea pe Transfăgărăsan este dificilă, urci, cobori, urci, cobori la peste 2.000 m. Peisajul este uluitor, vremea se schimbă, e foarte interesant. Eu nu am întâlnit până acum o şosea care să îţi ofere din punct de vedere al alergătorului o varietate mai mare. Transfăgărăşan a fost desemnată drept cea mai frumoasă de şosea din lume de către Top Gear.

Alergare – aplicaţii online ghidează antrenamentul eficient

CSÎD: Ce părere ai despre programele online şi aplicaţiile pentru alergare?

Andrei Roşu: Da, astăzi există şi programe. Şi eu am lansat unul – programul 42krosu, care a strâns o comunitate online de 2.500 de oameni. Unii dintre ei aleargă şi la maraton. De ce să alegi programe de alergare? Scurtează foarte mult procesul de informare. Practic, nu mai pierzi un an să vezi ce funcţionează şi ce nu. Primeşti informaţii despre respiraţie, încălzire, stretcing, dietă, hidratare, motivare.

Andrei Roşu a alergat pe toate continentele

Alergare – nu epuizaţi toate resursele fizice de la început

CSÎD: Şi totuşi cum şi când începem alergarea?

Andrei Roşu: Până la alergare, trebuie să începem gradual, cu o plimbare. În general, suntem oamenii extremelor – ”Ori alerg 5 ore, ori deloc. Dar pe termen lung, diferenţa nu o face un maraton alergat ci diferenţa o face constanţa. Fiecare calup de 1.000, 2.000 de paşi efectuaţi. După câteva săptămâni de mers pe jos, cu siguranţă putem începe să alergăm uşor, (1 minut, 2) , etc. Treptat, ajungem şi după o lună să alergăm 10 km.

Foto – arhiva Andrei Roşu

Urmărește CSID.ro pe Google News
Mădălina Drăgoi - Editor
 Senior Editor si Fashion Stylist Acum ceva timp, mă aflam la Atena, la o conferinţă internaţională despre frumuseţe şi industria de profil. În sală erau jurnaliste din toată Europa. Reprezentau în special presa glossy. Multe dintre ele erau parcă scoase din paginile revistelor pentru ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”