Florentina Opriş: Fă mişcare, dar ţine cont de vârstă!

Pentru că niciodată nu este prea târziu să ne îmbunătăţim calitatea vieţii şi să aplicăm sfaturi sănătoase a căror valoare este indiscutabilă, am convocat-o pe Florentina la o repriză de sport în funcţie de vârstă (20-40 de ani şi plus 40) şi la o discuţie deschisă despre slăbire, alimentaţie şi mişcare.
Florentina Opriş: Fă mişcare, dar ţine cont de vârstă!

Pentru că niciodată nu este prea târziu să ne îmbunătăţim calitatea vieţii şi să aplicăm sfaturi sănătoase a căror valoare este indiscutabilă, am convocat-o pe Florentina la o repriză de sport în funcţie de vârstă (20-40 de ani şi plus 40) şi la o discuţie deschisă despre slăbire, alimentaţie şi mişcare.

CSÎD: Care este secretul tău vizavi de menţinerea în formă şi în forme?
Florentina Opriş:
Venim fiecare cu un bagaj genetic pe această lume. Cred că sunt o norocoasă, de copil am avut o conformaţie mai atletică, de mică am avut un stil de viaţă ordonat, am făcut mişcare, am avut o alimentaţie echilibrată, 2 zile pe săptămână fără carne, dintotdeauna. Totul se clădeşte în copilărie. Ca să concluzionez, secretul este: un psihic bun, o motivaţie puternică, mişcare şi gene.

CSÎD: Cum putem depăşi acel “prag” care ne face să renunţăm la diete şi mişcare?
F.O.:
Am antrenat multe persoane şi am observat că motivaţia puternică te ajută. Poţi să te legi de un anumit barem, de tipul “Vreau ca în perioada următoare să scap de X kg pentru rochia de mireasă”. De asemenea, problemele medicale aduc cu ele o motivaţie puternică de a schimba ceva. Altfel este mai greu să treci acel prag. Pe de altă parte, rezultatele pe care le ai te ajută să treci de bariere.

CSÎD: Aici ar trebui să intervină rolul antrenorului personal…
F.O.:
Da, antrenorul te poate motiva: dacă te ştii o persoană mai “slabă”, este bine să ai un specialist lângă tine.

CSÎD: Câţi dintre cei cu care ai lucrat de-a lungul timpului şi-au păstrat stilul de viaţă sănătos?
F.O.:
Foarte mulţi. Nu am forţat niciodată lucrurile, pentru că pe termen lung renunţăm la tot ceea ce este forţat, la ceea ce nu ne place. Mi s-a părut corect să-i sfătuiesc să facă mici schimbări, pe care să le păstreze o perioadă cât mai mare de timp sau toată viaţa. Pe asta am marşat. Uşor, uşor trebuie să introducem mişcarea în viaţa noastră. Ce sport ţi-a plăcut în copilărie, ce jocuri? Ţi-ar plăcea să le faci şi acum? Îţi place plimbarea? Plimbă-te! Orice pas ajută. Vorbeam de curând cu preşedintele Ion Iliescu şi mi-a mărturisit că toată viaţa a făcut plimbări în ritm alert…

CSÎD: Există: prea târziu pentru sport?
F.O.:
La orice vârstă putem să ne apucăm de mişcare. Bunicii pot merge în parc sau să se joace cu nepoţii, mămicile îşi pot reveni foarte repede dacă fac tot felul de mişcări cu bebeluşul în braţe… Totul este foarte simplu.

CSÎD: Ce sporturi recomanzi în funcţie de vârstă?
F.O.:
Până la 40 de ani, orice fel de mişcare vrei: de la tae-bo, la kangoo jumps, la aerobic. După 40 de ani, trebuie să ţinem seama de articulaţii, să evităm efortul de lungă durată, să nu forţăm picioarele. Recomand yoga, Pilates şi exerciţii care să te ajute să faci şi forţă şi mobilitate.

CSÎD: Avem în gene mişcarea, ca popor?
F.O.:
Din păcate, după 40 de ani avem tendinţa de a deveni sedentari. Copiem ce am văzut la părinţii noştri. Generaţiile care sunt acum au văzut la părinţii lor doar muncă, însă acum nu mai fac asta, poate s-au pensionat. Acum merg până la piaţă, stau la televizor. Acest lucru se răsfrânge asupra adolescenţilor. Dacă vezi că mama nu face mişcare, nici bunica, parcă nu îţi vine să faci…

În Occident, indiferent de vârstă, femeile şi bărbaţii fac mişcare, se îmbracă vesel, aleargă în parcuri, ies seara în oraş. Zâmbesc mai mult. Românii nu zâmbesc la fel de des, este adevărat că avem multe probleme, dar ele nu se rezolvă dacă stăm mereu posomorâţi. Ce dacă ai 60 de ani? Poţi să faci tot ceea ce vrei! Avem nevoie de un pic mai multă educaţie şi deschidere.

CSÎD: Ce consideri că este greşit în bucătăria tradiţională românească?

F.O.: Avem tendinţa să fierbiem foarte mult mâncarea şi iar revin la modul în care am fost obişnuiţi în copilărie. Avem tendinţa să spunem “ce mâncare bună” face mama sau bunica, dar pierdem din vedere faptul că cu cât o fierbem mai mult, cu atât legumele şi zarzavaturile sărăcesc în nutrienţi. Evident, sarmalele trebuie fierte mult, dar putem să optăm pentru diverse preparate care nu se fierb sau să fierbem legumele al dente.
Dacă am petrece mai puţin timp în bucătărie, am avea mai mult timp pentru noi… Sfatul meu este să preparăm un pic mai uşor alimentele. Este foarte românesc să fierbem şi răsfierbem mâncarea. Facem mâncare pe o săptămână, o punem la frigider şi apoi tot o reîncălzim. Dacă aş pune-o imediat la congelator şi aş consuma-o la prima încălzire ar fi OK, dar aşa o tot reîncălzim şi nu mai are nici o valoare nutriţională.Îşi pierde peste 90% dintre nutrienţi. Timpul rămas îl putem folosi să facem mişcare, să ne îngrijim sau pur şi simplu să ne bucurăm de clipă.
CSÎD: Cum educăm copiii din punct de vedere alimentar în 2012?
F.O.: Copii mici sunt tentaţi să ne copieze: dacă toată ziua stăm în bucătărie, ne uităm la televizor, ei vor avea acelaşi elan. Dacă însă mama iese în parc, aleargă, mănâncă legume şi fructe este altceva. Prin exemplul personal pozitiv, copiii noştri vor fi mai sănătoşi şi vor face mişcare.

Foto: Mihai Dăscălescu

Mădălina Drăgoi
Mădălina Drăgoi

Acum ceva timp, mă aflam la Atena, la o conferinţă internaţională despre frumuseţe şi industria de profil. În sală erau jurnaliste din toată Europa. Reprezentau în special presa glossy.

Multe dintre ele erau parcă scoase din paginile revistelor pentru care lucrau atât din punct ... citește mai mult

Cel mai nou articol Video:
Dr. Mihaela Chivu: soluții pentru bruxism