De ce râvneşti după “junk food” atunci când nu dormi suficient – explicaţia ştiintifică

Este 3 dimineaţa şi iar nu poţi să dormi. Te duci la bucătărie să-ţi faci un ceai cald de tei ca să te liniştească să adormi mai uşor. Şi atunci, de ce te-ai apucat să mănânci un bol de îngheţată sau să ronţăi biscuiţi?
  • Publicat:
  • Actualizat:
De ce râvneşti după “junk food” atunci când nu dormi suficient – explicaţia ştiintifică
foto: 123rf.com

Este 3 dimineaţa şi iar nu poţi să dormi. Te duci la bucătărie să-ţi faci un ceai cald de tei ca să te liniştească să adormi mai uşor. Şi atunci, de ce te-ai apucat să mănânci un bol de îngheţată sau să ronţăi biscuiţi?
Când eşti lipsit de somn îţi vine pofta să ronţăi dulciuri sau chestii sărate, făinoase, nişte chipsuri, covrigei, prăjiturele sau bomboane?

Un sistem antic

Ce legătură este între epuizarea din lipsa somnului şi junk food? Răspunsul provine din istoria evoluţiei noastre, din acele momente străvechi când oamenii săpau după tuberculi cu amidon, culegeau fructe de pădure dulci şi vânau peşti.
Mai simplu spus, lipsa somnului declanşează instincte antice care ne fac să tânjim după alimente bogate în calorii, dulci şi grase.
„Evolutiv vorbind, a fost ceva extraordinar să ai constant o masă bogată în carbohidraţi, cu un conţinut ridicat de grăsimi, pentru că nu aveai aceste lucruri tot timpul”, a explicat Eric Hanlon, neurolog la “University of Chicago Sleep, Health and Metabolism Center”.
„Este o realizare a umanităţii, am reuşit să avem oricând mâncare sau mâncare bogată în grăsimi saturate şi bogată în carbohidraţi”, a continuat Hanlon. „Iar creierul nostru nu a evoluat la fel de repede ca alegerile alimentare care au devenit disponibile”.

Somnul şi endocannabinoidele

Este posibil să fi auzit despre cei doi hormoni care ne controlează dorinţa de a mânca: leptina şi ghrelinul.
„Le spun mereu pacienţilor mei sa se gândească la ei pornind de la prima lor literă”, a spus specialistul in somn, Dr. Raj Dasgupta, directorul asociat al programului de la Sleep Medicine Fellowship at Keck Medicine of USC.

„L” din leptină înseamnă “loss” – pierdere: suprimă pofta de mâncare şi, prin urmare, contribuie la pierderea în greutate”. „G-ul” din ghrelin reprezintă “gain” – câştig: acest hormon cu acţiune rapidă creşte foamea şi duce la creşterea în greutate”.
Când eşti nedormit cercetările arată că nivelurile de ghrelin cresc, în timp ce leptina se duce în jos. Rezultatul este o creştere a foamei.

Dar mâncarea este mâncare, deci nu explică de ce dorim bomboane în loc de morcovi. Pentru a răspunde, trebuie să ne îndreptăm atenţia către un alt sistem al corpului: sistemul endocannabinoid. Sarcina sa este să ne menţină corpul în homeostază sau echilibru şi reglează totul, de la somn la apetit până la inflamaţii, durere şi multe altele.

Ştiinţa a descoperit primul receptor cannabinoid abia în 1988, în creierul unui şobolan. În următorii câţiva ani, au găsit doi receptori, CB1 şi CB2, şi au descoperit că este prezent la toate vertebratele – mamifere, păsări, reptile şi peşti – şi, probabil, unele nevertebrate.
Acum ştim că este un sistem antic, care a evoluat în urmă cu multe mii şi mii de ani. De fapt, cel mai primitiv animal despre care se cunosc receptorii cannabinoizi este squirtul marin (o nevertebrată marină de forma unui săculeţ care se hrănea prin filtrarea apei) care a trăit în urmă cu peste 600 de milioane de ani.

Ce legătură are acest sistem cu mâncarea? Endocannabinoizii se leagă de aceiaşi receptori ca şi ingredientul activ din marijuana, receptori care declanşează adesea o dorinţă bruscă şi puternică de a mânca.
Ştim că se pot infuza endocannabinoizi în anumite regiuni ale creierului animalelor şi să îi facă să mănânce. Vor mânca lucruri specifice, lucruri mai gustoase. Vor alege zaharoza în loc de zaharină, în ciuda faptului că, teoretic, ambele au gust la fel, dar zaharoza are mai mulţi carbohidraţi.

Cercetătorii cred acum că ar putea fi sistemul endocannabinoid acela care declanşează poftele noastre pentru alimente grase, pline de amidon şi zaharuri. La fel ca în cazul leptinei şi ghrelinei, privarea de somn pare să înrăutăţească lucrurile.
Într-un studiu publicat în 2016, Hanlon a comparat nivelurile unuia dintre celui mai abundenţi endocannabinoizii, la persoanele care au avut patru nopţi de somn normal (mai mult de opt ore) cu persoanele care au primit doar 4,5 ore de somn pe noapte.

Persoanele care au dormit insuficient au raportat creşteri mai mari ale senzaţiei de foamete şi poftei de mâncare şi au avut concentraţii mai mari de endocannabinoizii decât cele care dormeau bine. Ei au avut, de asemenea, mari dificultăţi controlându-şi impulsurile pentru gustări bogate în carbohidraţi şi cu multe calorii.
De ce? – Nu ştim, a declarant Eric Hanlon.
Toate aceste cercetări sunt atât de noi încât ştiinţa nu ştie încă cum se potrivesc toate aceste date sau ce se poate face în acest sens.
Şi asta ne aduce pe noi la simpla concluzie: nu va exista curând o pastilă pentru împotriva poftelor nedormiţilor pasionaţi de junk food. În schimb, va trebui să ascultăm de sfatul medicului şi să dormim mai mult.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Mihaela Arsene
Am intrat in domeniul presei scrise dintr-o intamplare, in 1995, dar pasiunea pentru acest domeniu s-a nascut odata cu prima revista pe care am condus-o, o revista de frumusete. Apoi am lucrat la Avantaje, iar odata cu aparitia internetului m-am dedicat online-ului si dezvoltarii site-urilor. Sanatatea, ...
citește mai mult
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”