Un nou studiu arată că anumite alimente sunt de fapt mai nutritive dacă sunt prăjite

“Prăjit” poate fi un cuvânt interzis atunci când vorbim de alegeri alimentare sănătoase. Cu toate acestea, un nou studiu sugerează că anumite alimente s-ar putea să nu fie atât de rele pentru sănătatea ta, chiar şi dacă le prăjeşti! Deşi prin prăjire se reduce valoarea nutriţională a celor mai multe alimente, există şi excepţii de la această regulă.
Un nou studiu arată că anumite alimente sunt de fapt mai nutritive dacă sunt prăjite

“Prăjit” poate fi un cuvânt interzis atunci când vorbim de alegeri alimentare sănătoase. Cu toate acestea, un nou studiu sugerează că anumite alimente s-ar putea să nu fie atât de rele pentru sănătatea  ta, chiar şi dacă le prăjeşti! Deşi prin prăjire se reduce valoarea nutriţională a celor mai multe alimente, există şi excepţii de la această regulă.

Potrivit unui studiu recent condus la Universitatea din Granada, anumite alimente sunt mai nutritive dacă sunt prăjite în ulei de măsline decât dacă le fierbi sau le mănânci crude.  

Grupa de alimente care conţine cantităţi semnifictive de pigmenţi naturali – carotenoizi- ar putea preveni apariţia bolilor de inimă, de ochi şi anumite tipuri de cancer.

În urma expunerii la temperatruri ridicate, organismul poate asimila mai bine carotenoizii. Şi dacă prăjeşti aceste alimente în ulei, spre deosebire de fierbere sau coacere, poţi absorbi mai repede carotenoizii deoarece acestea au nevoie de grăsime pentru a  fi asimilate optim de organism.

Anumite alimente precum cartofii sau morcovii odată prăjite în ulei de măsline au un nivel mai ridicat de fenoli, în ciuda conţinutul ridicat de grăsime. Dinamica dintre cele două substanţe este benefică în prevenirea bolilor degenerative şi cronice.

Cristina Samaniego Sánchez, unul dintre autorii studiului , a explicat: “Am ajuns la concluzia că prăjirea acestor alimente în ulei de măsline este tehnica asociată cu cea mai mare creştere a nivelului de fenoli şi poate fi considerată o metodă mai bună  de asimilare a nutrienţilor, deşi creşte numărul de calorii  din cauza cantităţii de ulei absorbit. ”

Ce sunt carotenoizii?

Carotenoizii sunt compuşi ce se găsesc în aproape toate legumele şi fructele. Cei mai importanti carotenoizi sunt beta-carotenul, alfa-carotenul şi beta-criptoxantina. Substanţele menţionate mai sus sunt transformate de organism în vitamina A. Aceşti carotenoizi sunt transformaţi de organism în vitamina A doar când este nevoie.

Alţi carotenoizi sunt: licopen, luteina şi zeaxantina. Aceştia nu sunt convertiţi în vitamina A, dar sunt antioxidanţi foarte puternici.

Surse de carotenoizi

Alfa şi beta carotenul, substanţele care dau culoarea portocaliu morcovului şi cartofilor dulci. Importanţa betacarotenului se datorează faptului că acest compus este convertit în pro-vitamina A în organism, care ajută, împreună cu vitaminele E şi C, la menţinerea sistemului imunitar, a vederii şi a sănătăţii în general.

Majoritatea fructelor şi legumelor de culoare verde-galben-portocaliu sunt surse bogate în betacaroten, însă cele mai mari concentraţii se regăsesc  în: varza kale, morcovi, broccoli, ardei gras, ceapă, cartofi dulci, spanac, salată verde, andive, caise, dovleac, mango, papaya, portocale, prune, pepene galben, pătrunjel, busuioc, oregano,  fistic

Licopenul se găseşte în cantitate mare în alimentele roşii, galbene şi portocalii, dar cele mai importante surse de licopen sunt tomate, pepene verde şi grapefruit roşu. Aproximativ 80% din cantitatea de licopen pe care o consumăm vine din produse din roşii. Specialistii de la Universitatea Harvard susţin că licopenul este o substanţă ce poate acţiona asupra radicalilor liberi diferit faţă de ceilalţi antioxidanţi şi astfel este foarte eficient în neutralizarea acestora.

Cele mai importante surse de luteină sunt: spanacul, kale (varză furajeră), dovlecei, salată verde, fistic, gălbenuş de ou, sparanghel, broccoli, praz, porumb, pătrunjel şi coriandru. Luteina poate reduce efectele negative ale radiaţiilor UV cu până la 50%. De asemenea, luteina poate încetini degradarea vederii şi poate preveni apariţia cataractei.

În cazul roşiilor, dacă sunt gătite licopenul este asimilat de organism de patru ori mai repede decât în cazul roşiilor crude. Trebuie să ţineti cont că licopenul este liposolubil şi, astfel, este mult mai bine absorbit de organism în prezenţa grăsimilor. Acest lucru nu înseamnă ca trebuie să consumaţi  foarte multe grăsimi doar pentru absorbţia acestuia.

Uleiul de măsline este perfect pentru a facilita absorbţia licopenului şi astfel vă asiguraţi şi o parte din cantitatea zilnica necesară de omega 3 vegetal. Dacă gătiţi roşiile în ulei de măsline veţi absorbi de două ori mai mult licopen decât atunci când le gătiţi fără ulei.

Dacă sunteţi la dietă, este într-adevăr important să limitaţi cantitatea de grăsimi consumate. Dacă recurgeţi la prăjit, cu siguranţă veţi mări concentraţia grăsimilor. Cu toate acestea, nu aveţi nevoie de mult ulei, o lingură de ulei de măsline este suficientă!

 

Cel mai nou articol Video: