Tulburările alimentare în timpul izolării: cum le facem faţă

Izolarea poate fi un declanşator neplăcut pentru persoanele care suferă de tulburări alimentare. Iată cum le facem faţă.
28.03.2020 | Autor: Alexandra Necsoiu
Tulburările alimentare în timpul izolării: cum le facem faţă
FOTO: shutterstock / Tulburările alimentare în timpul izolării: cum le facem faţă

Izolarea ne face să experimentăm situaţii şi trăiri neobişnuite pentru mulţi dintre noi. Distanţarea socială nu este tocmai prielnică, mai ales dacă nu ştii cum să o gestionezi, iar astfel poate fi un declanşator al depresiei, iar în cazul persoanelor care suferă de tulburări alimentare, o reală problemă. Mai exact, statul în casă poate fi o tortură pentru persoanele care mănâncă pe fond nervos, din cauza stresului, fiind dificil să reziste în faţa tentaţiei.

Potrivit Asociaţiei Naţionale de Tulburări Alimentare, aproximativ 20 de milioane de femei şi 10 milioane de bărbaţi din Statele Unite se confruntă cu tulburări alimentare, iar cele mai recente studii arată că tulburările alimentare sunt, de fapt, un termen general care descrie comportamentul nesănătos în privinţa mâncării (să luăm ca exemplu efectul yo-yo sau sentimentul de necontrolat când suntem în preajma mâncării) şi care este în creştere.

Pentru că una dintre măsurile de prevenire şi răspândire a virusului COVID-19 este izolarea la domiciliu, acest pas reprezintă un declanşator în contextul problemelor alimentare sau a persoanelor care au o ”relaţie complicată” cu mâncarea. De cele mai multe ori, această luptă este tăcută în viaţa de zi cu zi, iar acum este chiar mai dificilă.

Tulburările alimentare în izolare

Pentru că izolarea este necesară în vederea stopării răspândirii coronavirusului, această măsură poate fi dificilă în cazul persoanelor care se confruntă cu anumite probleme mentale, iar tulburările alimentare sunt una dintre ele. Distanţarea socială, autoizolarea şi alte măsuri care prevăd lupta împotriva virusului COVID-19 sunt contexte perfecte pentru accelerarea tulburărilor alimentare. Motivul este simplu: tulburările alimentare şi izolarea merg mână-n mână. Faptul că stăm acasă, departe de prieteni, familie sau colegi, restuarantele sunt închise, toate acestea reprezintă factori care nasc aceste probleme alimentare.

Persoanele care se confruntă cu tulburări alimentare tind să fie mai rigide şi să aibă probleme cu flexibilitatea. Din acest motiv renunţă la numeroase activităţi precum exerciţiile fizice sau participarea alături de grupuri de sprijin.

Închiderea magazinelor şi a sălilor de sport, un alt factor

Exact aşa cum s-a întâmplat cu făina, hârtia igienică şi dezinfectanţii, de au devenit obiecte sacre pentru casă, iar oamenii au început să îşi facă stocul, acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul alimentelor. Apare teama că produsele sunt limitate şi nu apucăm să achiziţionăm ceea ce obişnuiam să mâncăm, iar astfel apare mâncatul compulsiv. Să ne amintim şi cum arătau multe coşuri de cumpărături: făinoase, alimente la conservă, alimente congelate, produse procesate. Pe scurt, mâncare nesănătoasă şi calorii cât prinde. Chiar şi închiderea sălilor de sport a adus anxietatea în rândul multora. Să te antrenezi singur în casă nu este atât de uşor, mai ales dacă motivaţia lipseşte.

Glumele despre kilogramele în plus

La un simplu scroll pe reţelele de socializare ne lovim de numeroase glume legate de kilogramele pe care le acumulăm în timp de carantină. Un fel de before and after, care nu face altceva decât să producă îngrijorare în rândul persoanelor care suferă de tulburări alimentare. În fond, ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze, de fapt, nu sunt kilogramele pe care le acumulăm în timpul pandemiei, ci răspândirea virusului. Frica este un răspuns natural pentru ceea ce se petrece acum la nivel global.