Sarea: cum se consumă corect

Sarea de calitate acţionează ca un alchimist: potenţeză gustul plăcut al preparatelor, atenându-le pe cele dulci şi pe cele amare.
  • Publicat:
Sarea: cum se consumă corect

Ne naştem într-o apă sărată: lichidul amniotic. O mare parte a planetei noastre este acoperită de apa sărată a mărilor. După o operaţie, sarea din perfuzie este cea care ne răpune pe picioare. Sarea este deci absolut necesară vieţii. Recomandările de reducere a consumului de sare sunt la modă. Trebuie spus că preparatele procesate industrial conţin foarte multă sare, care acţioneză ca agent de conservare şi antimicrobian. Astfel, consumăm 8-9 g pe zi, cu toate că 5-6 g ar fi suficiente, dat fiind că necesarul minim zilnic este de 2 g.

Sarea este strict necesară pentru buna funcţionare a organismului. Totuşi, un regim fără sare poate fi recomandat în anumite cazuri, sub supraveghere medicală, dar soluţia ideală ar fi să mâncăm sănătos, cât mai puţine alimente procesate, folosind o sare de calitate.

Sarea: avantaje pentru sănătate

Sarea de mare nerafinată. Numită uneori sare marină gri, principalii săi componenţi sunt sodiul şi clorul. Ne oferă întreaga bogăţie a mării: magneziu biodisponibil, potasiu, calciu şi oligoelemente, printre care fierul. Este un aliment complet şi echilibrat.

Fleu de sel. Sub acţiunea vântului şi a soarelui, apa de mare se evaporă şi în urma ei rămâne sarea. Aşa numita fleu de sel- floare de sare- este sarea din stratul superior format la suprafaţa lagunelor sărate şi este foarte bogată în magneziu.

Sarea rafinată. Este o sare din care au fost eliminaţi mineralele cu ajutorul  unor substanţe chimice. Provine în general din saline. Este formată  aproape integral din clorură de sodiu, fără a mai pune la socoteală diverşii aditivi. Aceasta este sarea de mare obişnuită, căreia, de multe ori, i se adaugă iod. Trebuie evitată, deoarece demineralizeză corpul, saturează gustul şi exacerbează apetitul.

Fără excese. Regimul fără sare le este indicat persoanelor care urmează un tratament cu cortizon, fiindcă, în asociere cu sarea, acesta determină retenţia de apă. Regimul este deseori prescris în caz de insuficienţă cardiacă, hipertensiune arterială sau insuficienţă renală. Reducerea consumului de sare poate fi utilă în combaterea celulitei.

Sarea: beneficii nutriţionale

Sarea este cel mai puternic dintre agenţii de reglare a echilibrului hormonal. Activează energiile. Este esenţială pentru funcţionarea rinichilor şi este extrem de apreciată în medicina tradiţională chineză.

Sarea de calitate acţionează ca un alchimist: potenţeză gustul plăcut al preparatelor, atenându-le pe cele dulci şi pe cele amare şi ajustându-le pe cele acre şi acidulate.

Sarea. Cum o alegem

Optaţi pentru sarea de mare ( grunjoasă sau fină), nerafinată, completă, verificându-i provenienţa. Sarea de Guerande este recoltată manual, scursă şi uscată la soare, păstrându-şi magneziul astfel şi toate celelalte minerale şi ologoelemente. Nu conţine aditivi chimici.

Sarea: cum o consumăm

Gătind acasă, controlaţi mai eficient aportul de sare şi puteţi folosi una de calitate. Puneţi sare de preferinţă spre sfârşitul gătirii, excepţie făcând sosurile pentru carne şi peşte. Astfel se păstrează mai bine gustul alimentelor. La fel procedaţi şi în cazul cărnii, pentru a-şi păstra sucurile (dacă o săraţi înainte de a o găti este favorizată scurgerea sângelui). Pentru ca roşiile şi castraveţii să fie însă mai uşor digerabili, puteţi adăuga puţină sare cu 15 minute înainte de a-i mânca.

Dacă aveţi posibilitatea, folosiţi fleur de sel, pentru magneziu şi pentru savoarea sa delicată. În plus,  se dizolvă mai rapid. Pentru a varia gusturile şi a consuma mai puţină sare, apelaţi la amestecuri decondimente, suc de lămâie, ceapă şi usturoi, la înlocuitori de sare pe bază de potasiu.

Sarea: cum o păstrăm

Păstraţi sarea la adăpost de umezeală.

Sursa: cartea 200 de alimente care ne vor binele, autor Jean-Marie Delecroix, editura Rao.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Carnea de vită combate anemia
Carnea de vită combate anemia
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”