Dieta lui Novak Djokovic. Tenismenul a renunțat complet la gluten și își începe fiecare zi cu un pahar de apă caldă cu lămâie

Tenismenul sârb Novak Djokovic dezvăluie dieta drastică pe care o urmează și motivul pentru care și-a schimbat complet stilul alimentar.
  • Publicat:
  • Actualizat:

Dieta lui Novak Djokovic poate părea draconică pentru mulți dintre noi, având în vedere că produsele de origine animală se regăsesc foarte rar în meniul său. Tenismenul a mărturisit că a renunțat la gluten, zahăr și băuturi carbogazoase îndulcite în urmă cu 12 ani, deoarece se simțea rău. 

„Da, am, de câţiva ani, o dietă bazată mai mult pe fructe şi legume, dar nu-mi plac etichetele, aşa că nu-mi place să fiu numit vegetarian. Mulţumită dietei mele, nu mai sufăr de alergii şi mă refac mult mai repede’’, a declarat campionul sârb într-o conferință de presă.

Novak Djokovici se numără printre producătorii executivi ai documentarului „The Game Changers”, un film produs de James Cameron, regizorul „Titanicului”, Arnold Schwarzenegger şi Jackie Chan.

Documentarul vorbeşte despre explozia de meniuri vegetariene din lumea sportivă, explicând legătura dintre dietă şi succes.

„Filmul ilustrează modul în care dieta afectează modul de viaţă, nu doar la nivel personal, al sănătăţii individuale, ci este vorba despre sustenabilitate, ecologie, protecţia animalelor. Acestea sunt lucruri de care îmi pasă şi sunt mândru că sunt parte a acestui proiect”, spune Djokovic.

Novak Djokovic a renunțat la gluten

Justificându-și decizia de a renunța la gluten, Novak Djokovic a mărturisit episodul din urmă cu 12 ani, în sferturile turneului Australian Open din 2010.

„M-am întors la vestiar pentru că începusem să mă simt rău. Îmi era greață, aveam frisoane, slăbiciune, vărsături, nu mai vedeam clar, nu mai respiram bine”, își amintește Djokovic.

Medicul nutriţionist Igor Cetojevic a suspectat o dereglare a sistemului digestiv, ca urmare a unor intoleranțe alimentare.

În afară de analize de sânge şi alte investigaţii, dr. Cetojevic i-a făcut tenismenului un test mai neobişnuit: sportivul a fost rugat să ţină, cu mâna stângă, o felie de pâine în dreptul stomacului, în timp ce medicul îi forţa braţul drept ridicat. Rezultatul a fost uimitor: puternica lovitură de dreapta a lui Djokovic era inexistență în prezenţa pâinii normale.

În urma acestor teste, diagnosticul doctorului Cetojevic s-a confirmat: Djokovic avea intoleranţă severă la gluten şi produse lactate şi o intoleranţă moderată la tomate. Un diagnostic greu de acceptat, cu atât mai mult cu cât părinţii lui Djokovic erau proprietarii unei pizzerii.

În doar două săptămâni, dieta lui Novak Djokovic s-a schimbat complet. El a renunţat la produsele făinoase, lapte, brânză, roşii, zahăr, sucuri acidulate îndulcite. Iar la un an distanță de la adoptarea noului stil de viaţă, în 2011, sârbul devenea nr. 1 ATP şi cucerea primul trofeu la Wimbledon.

Ce mănâncă Novak Djokovic – meniu pe 3 zile

Tenismenul își începe fiecare zi cu un pahar de apă caldă cu lămâie, care ajută la detoxifiere. Câteodată își face un smoothie verde din alge și spanac, altădată bea un pahar cu suc de țelină. Ambele variante îi oferă un plus de energie și antioxidanți, spune acesta.

„Nu îmi plac alimentele care necesită mult timp de digestie, mai ales în prima parte a zilei. Atunci am cea mai mare nevoie de energie pentru antrenament”, a declarat Djokovic.

La prânz, tenismenul preferă legume, fructe și shake proteic fără lactoză. El consumă foarte rar carne și lactate. Cât despre cină, aceasta constă de cele mai multe ori în salate proaspete, supă și pește.

Detalii ale regimului fără gluten au fost publicate în cartea sa, „Serve To Win”.  Iată cum arată dieta lui Novak Djokovic pe 3 zile:

Ziua 1

  • Mic dejun: apă caldă cu lămâie (imediat ce te-ai ridicat din pat), 2 linguriţe de miere, o porţie de musli (cu cereale de ovăz fără gluten, afine, stafide, semințe de dovleac, floarea-soarelui sau migdale)
  • Gustare (opțional): pâine sau biscuiţi fără gluten cu avocado şi ton
  • Prânz: salată verde, paste primavera fără gluten (inclusiv paste de orez, dovlecei, zuchini, roşii uscate și brânză tofu)
  • Gustare de după amiază (opţional): măr sau pepene cu unt de caju
  • Cină: salată de varză Kale, cu fenicul, seminţe de quinoa şi de pin, sardine sau anşoa, supă minestrone, file de somon (fără piele) cu tomate coapte sau marinate

Ziua 2

  • Mic dejun: apă caldă cu lămâie (imediat după trezire), 2 linguriţe de miere, banană, unt de caju
  • Gustare (opţional): pâine fără gluten prăjită cu unt de migdale şi miere
  • Prânz: mix de salată verde cu tăiţei din hrişcă, ardei roşu, caju, frunze de busuioc şi dresing picant  de vinegretă
  • Gustare de după amiază (opţional): baton de fructe şi seminţe
  • Cină: salată de ton (cu fasole verde, boabe de fasole, ton, ardei roşu, năut), supă de roşii

Ziua 3

  • Mic dejun: apă caldă cu lămâie (imediat după trezire), 2 linguriţe de miere, cereale de ovăz fără gluten, unt de caju, banană
  • Gustare (opţional): humus de casă (cu năut frecat cu sos de soia fără gluten), măr, morcov
  • Prânz: mix de salată verde cu paste fără gluten, cu pesto de alune şi busuioc
  • Gustare de după-amiază (opţional): avocado cu biscuiți fără gluten, fructe
  • Cină: mix de salată verde cu avocado şi legume crude, supă de morcov cu ghimbir, pui copt cu lămâie
Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Necșoiu - Web-Editor
ALEXANDRA NECŞOIU, Web-Editor, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe băncile ...
citește mai mult
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”