Jurnalul unei pofticioase mereu la dieta III

Cu nemarginita mahnire in suflet si constiinta supraincarcata de mustrari tardive anunt disparitia fulgeratoare a siluetei mele, rapusa de Craciun, dupa o lungasi grea suferinta culinara.
Autor: Elena Nistor
Jurnalul unei pofticioase mereu la dieta III
Jurnalul unei pofticioase mereu la dieta

Cu nemarginita mahnire in suflet si constiinta supraincarcata de mustrari tardive anunt disparitia fulgeratoare a siluetei mele, rapusa de Craciun, dupa o lungasi grea suferinta culinara. A sfarsit tragic la numai un an de la nastere, invinsa de o nemiloasa pofta.

Intai de toate, imense felicitari celor care au zambit ironic cand au citit necrologul siluetei mele. Pentru ca ei, spre deosebire de mine, au reusit sa-si tina poftele in frau, iar Mosul nu a fost nevoit sa mearga inapoi la magazin si sa le schimbe hainele-cadou cu unele cu marimea XL, cum sunt convinsa ca a facut in cazul meu dupa ce renii m-au parat ca m-am ghiftuit in Ajun. Si in Ajunul Ajunului. Si in Ajunul Ajunului Ajunului. Si… Pe de alta parte, stiu ca persoanele care s-au regasit in acest anunt nu sunt deloc putini. Aud un bazait infernal de muste, semn ca sunt multe caciuli…

Craciunul 2006, ce vremuri…
Am trait 25 de Craciunuri, unul singur la dieta. M-am rugat la toate cetele ingeresti sa ma pot abtine si in cel din 2007, dar n-a fost sa fie. Am dat abonamentul no limit la sala pe un abonament all-inclusive la o pensiune cu specific traditional (concret, oamenii au taiat 3 porci cu look de dinozauri pe care i-au transformat in 2.500 de carnati, 1.400 de caltabosi, 10.000 de sarmalute, pardon, sarmaloaie, 50.000 de jumari, toate pentru o mana de oameni), am renuntat la blugii M (nu mai erau S de cateva luni) si am suflat naftalina de pe cei L si XL, am plecat cu 63 de kilograme si m-am intors cu o greutate pe care nu ma incumet sa o pomenesc.

De cand ma stiu, dietele mele de mare succes au fost invinse mai ales de Sarbatori si asa au ramas cateva luni bune dupa aceea. Fie ca a fost Pastele, fie ca a fost ziua mea, fie ca a fost ziua lui. Pana la urma de unde vine acest esec? Cine spune ca ziua festiva nu e festiva pana nu pui o proptea la piciorul mesei ca sa nu cedeze de la atata mancare? Aici gresim.

Curele noastre de slabire se invart deseori in jurul Sarbatorilor: vrem sa dam rapid 5 kilograme jos inaintea Craciunului, ne grabim sa scapam de 8 dupa, Pastele ne prinde cu 10 in plus si ne lasa cu 13. Ne incapatanam sa nu-i dam dietei ce-i al dietei: titlul de mod de alimentatie echilibrata PE VIA}A. Te sperie? Si pe mine. Dar alta cale de reusita zau ca nu e…

De-a v-ati ascunselea cu dieta

Un joc pierdut din start. Sunt convinsa ca ai pe undeva printr-un sertar, asa-zisa hartie a rezolutiilor lui 2008 si bag mana in foc ca apare pe ea si cuvantul slabit. Pe a mea a aparut si acum 2 ani. Si acum 5. Degeaba, dupa cum vezi. E usor sa scrii „-15 kg” pe o lista a sperantelor, e greu sa accepti ce inseamna dorinta ta cu adevarat. Inseamna un alt stil de alimentatie permanent, nu 10 zile a cate 500 calorii si gata. Un tel diferit de „sa incap intr-o rochie miniminuscula” sau „sa-i sucesc capul lui Ics”.

Opreste-te un pic din impartit in 3 o foaie de salata pentru mic dejun, pranz si cina si intreaba-te ce te mana in lupta cu kilogramele. Pentru ca daca motivatia nu e serioasa si puternica, iar tu nu esti prea dumirita de ce incerci sa mananci asa, te vei infige in prima savarina. Nu cred in diete copiate, nu cred in specialistii in magie culinara care imi ghicesc in grupa de sange si-mi spun ca voi fi uscata „doar daca nu pun gura pe carne“. Am fost acum 2 ani la un nutritionist si dupa ce i-am zis parerea mea despre modul in care ma hranesc, mi-a replicat: „Atunci de ce ati mai venit la mine? Vad ca stiti unde gresiti…” Am platit o poala de bani ca sa aud asta si m-am cait – luam de ei vreo 5 meniuri XXL la fast food-ul meu de suflet. Cred in schimb ca o alimentatie echilibrata iti schimba complet viata: bolile te ocolesc, iar tonusul ajunge la cer. Talia de revista ar trebui sa fie ultimul obiectiv.

Chiar suntem ceea ce mancam, iar cand vom pricepe asta, vom alege oricand o salata in locul unor cartofi prajiti, indiferent de cat cantarim. Asa ca daca si de data asta vrei sa te joci de-a slabitul, sa te infometezi cateva saptamani si apoi sa te imbuibi cu mancaruri grele, opreste-te acum. Inainte ca analizele medicale sa-ti spuna ca organismul tau, bulversat de atata „abtine-te, mananca”, a slabit si au aparut probleme. Mari. Daca simti ca nu esti pregatita pentru un asemenea angajament, atunci trebuie sa te accepti asa cum esti. De-a v-ati ascunselea cu dieta iti macina sanatatea. Asadar, continui jocul? Inchei, sperand ca dai din cap in semn de „nu”. Varsa-ti ofurile dietei in inbox-ul adresei: andra.nastase@mpg.ro.

Confesiunile lunii ianuarie
Numar zile luna: 30. Numar zile in care am tinut regim: „regim” e gresit spus, dar ca sa pastrez modelul – tot 30. Adio dulciuri (doar ciocolata neagra cu 70% cacao, doua patratele dimineata la cafea)! Ramas bun, prajeli! Sa ne vedem cu bine, dar mai rar, fainoase si grasimi! In rest, ce poftesc: legume, fructe, mancaruri gatite – cu putin ulei, e drept, branzeturi cu cine stie cat la suta grasime, fistic cu masura, vin dupa plac.

Nu e o reteta miraculoasa, e un indemn la o alimentatie variata, dar sanatoasa. Numar zile in care am mers la sala: 3 pe saptamana. Asa da! Numar calorii consumate intr-o zi: 1.200-1.500. Numar kilograme pierdute: 3. Insa starea de bine, e imposibil de redat…

 

Oricine poate sa slabeasca!
Oricine poate sa slabeasca!
Cel mai nou articol Video: