Beneficiile ţelinei pentru organism

Ţelina este o plantă leguminoasă, cu proprietăţi sanogene, fiind considerată un super - ingredient în gastronomie, mai ales în bucătaria mediteraneeană. Ţelina are în compoziţie 90% apă, un conţinut bogat în fibre, vitamine din grupul A, B,C , dar şi minerale precum calciu, fier, potasiu, magneziu.
  • Publicat:
Beneficiile ţelinei pentru organism

Ţelina este o plantă leguminoasă, cu proprietăţi sanogene, fiind considerată un super – ingredient în gastronomie, mai ales în bucătaria mediteraneeană.  Ţelina are în compoziţie 90% apă, un conţinut bogat în fibre, vitamine din grupul A, B,C , dar şi minerale precum calciu, fier, potasiu, magneziu.

Medicul Florin Ioan Bălănică, specializat în Medicină Personalizată şi Nutriţie, explică pentru CSID ce avantaje are consumul de ţelină.

Recomand pacienţilor consumul de ţelină, deoarece are un nivel nutriţional ridicat, este saracă în carbohidraţi, iar conţinutul în fibre ajută la  normalizarea tranzitului.

Deseori, în bucătărie, obişnuim să curăţăm ţelina de coajă, făra a şti că aceasta conţine o cantitate mare de  vitamine (A, C ) care au  rol în creşterea  imunităţii organismului. Susţin introducerea ţelinei în alimentaţie, deoarece prin conţinutul în vitamine, substanţe antifungice şi antibiotice participă la neutralizarea radicalilor liberi .

Ajută sistemul nervos

Mineralele din compoziţie contribuie la o bună funcţionare a sistemului nervos şi endocrin. Este important să o introducem în meniul copiilor,  pentru că are un rol benefic în procesul de creştere şi dezvoltare.

Ţelina poate fi consumată sub forma de sucuri, singură sau în combinaţie cu alte legume, deoarece stimulează sistemul imunitar şi, prin conţinutul în fier şi magneziu, participă la combaterea stărilor de oboseală fizică, surmenaj şi anemii.

Putem folosi rădacina de ţelină crudă la prepararea unei salate, singură sau în combinaţie cu mere rase, morcov ras, măsline, sau la supe, în combinaţie cu dovlecei, ciuperci, fiecare alcătuind o masă hrănitoare, săţioasă, dar în primul rând sănătoasă şi curativă, pentru că are proprietăţi tonice, laxative şi hipoglicemiante.

Frunzele de ţelină conţin vitamina C şi sunt benefice în uzul extern , deoarece pot stimula cicatrizarea plăgilor, degerăturilor,  iar uleiul de ţelină are proprietăţi antihipertensive, prin conţinutul în ftalide.

Revigorează tenul

În cosmetică este folosită la produsele ce combat căderea părului, deoarece infuzia din frunze de ţelină înlătură mătraţa şi întăreşte rădăcina firului de păr. O putem regăsi în  componenţa  produselor de îngrijire a tenului, deoarece are efect revitalizant şi cicatrizant, poate ameliora acneea şi calma tenul iritat, ridat. 

Combate obezitatea

O recomand celor  care doresc să scadă în greutate, deoarece are efect hipocolesteroleminat şi un conţinut caloric negativ, adică consumul energetic pentru digestia ei depăşeşte încărcătura calorică, iar prin proprietăţile diuretice şi depurative ajută metabolismul şi facilitează digestia. 

Recomand persoanelor vârstnice să o introducă în dietă , deoarece prin proprietăţile sale antiinflamatoare poate reduce simptomele afecţiunilor articulare, dar are totodată şi proprietăţi  hipoglicemiante, antihipertensive şi ajută la combaterea constipaţiei, afecţiuni des întalnite în rândul seniorilor.

Scapă bărbaţii de impotenţă

Ţelina e  un bun adjuvant în dereglările hormonale, fiind benefică atât pentru afecţiunile masculine, asta pentru că participă la combaterea impotenţei (sucul de ţelină creşte androsteronul), dar şi pentru afecţiunile feminine, participă la combaterea dismenoreei,  infertilităţii,  dar are un rol esenţial şi în ameliorarea simptomelor din perioada menopauzei.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Simona TUDORACHE
Simona Tudorache este jurnalist şi redactor al site-ului "Ce se întâmplă, doctore?", având în portofoliu articole şi interviuri cu medici, nutriţionişti şi specialişti în activitate fizică. De asemenea, Simona Tudorache este preocupată şi de zona de lifestyle sănătos, intervievând vedete ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”