Alimente care au un conţinut total diferit faţă de cel prezentat pe ambalaje

Există cazuri în care producătorii din domeniul alimentar ne prezintă produsele sub o formă eronată.
  • Publicat:
Alimente care au un conţinut total diferit faţă de cel prezentat pe ambalaje

Există cazuri în care producătorii din domeniul alimentar ne prezintă produsele sub o formă eronată.

Ştim cu toţii că, în ciuda siguranţei date de producători, alimentele pe care le consumăm astăzi nu sunt tocmai sănătoase. De exemplu, parmezanul pe care îl presărăm deasupra pastelor, mai conţine uneori şi un compus dintr-o subtanţă prezentă în…aşchiile de lemn notează Descoperă. 

Există numeroase exemple de alimente care au un conţinut total diferit faţă de cel prezentat pe ambalaje. Iată câteva exemple în acest sens: 

Parmezanul răzuit

Celuloza este folosită, printre altele, şi ca aditiv alimentar. Deşi producătorilor le este permis să folosească această substanţă pentru fabricarea alimentelor în proporţie de maximum 2-4%, în Statele Unite ale Americii s-a constatat că unii producătorii folosesc doze chiar şi de 7,8 – 8,8%. Mai mult decât atât, s-a dovedit că în pachetele de parmezan ras pe care le cumpărăm există, de fapt, şi alte sortimente de brânză, cum ar fi şvaiţerul, mozzarella sau cheddar-ul. 

Siropul de arţar

Ceea ce găsim în supermarketuri sub denumirea de ,,sirop de arţar” nu este tocmai ceea ce credem noi.  Specialiştii susţin că firme precum ,,Mrs. Butterworth’s”, ,,Aunt Jemima” sau ,,Log Cabin” evită să folosească cuvântul ,,arţar” în denumirea pe care o au tocmai pentru că nu includ în compoziţia produselor pe care ei le fabrică substanţe secretate de acest arbore. 

Uleiul de măsline extravirgin

Fenomenul ,,Agromafiei” din Italia este cunoscut deja în întreaga lume. Principalul domeniu vizat este cel al producţiei de ulei de măsline, despre care specialiştii americani spun că este fals într-o proporţie foarte mare. De exemplu, în SUA, se estimează că una din patru sticle cu ulei de măsline extravirgin de provenienţă italiană este, de fapt, ulei de floarea-soarelui căruia i s-au adăugat coloranţi. În acest sens, autorităţile italiene au început deja investigaţii asupra celor mai importante şapte companii italiene acuzate că introduc ulei de canola şi de soia în compoziţia celui de măsline extravirgin. 

Mierea

Conform unor cercetări ale căror rezultate au fost publicate în Journal of Food Science, 7% dintre cazurile de fraudă în domeniul alimentar este reprezentat de produsele apicole. De exemplu, în anul 2013, a fost deconspirat un plan prin care câţiva producători de miere din China introduceau în compoziţia produselor lor îndulcitori, antibiotice şi chiar pesticide, le exportau în alte ţări, pentru a ascunde originea bunurilor, după care le vindeau în SUA. 

Ciocolata albă

Există voci care susţin că ciocolata albă nu este, de fapt, ciocolată, deoarece ea ar trebui să conţină bucăţi de ciocolată produse din lichior fabricat din boabe de cacao. Specialiştii în domeniul alimentar le dau dreptate, spunând că ciocolata albă este realizată din unt de cacao, zahăr, vanilie, produse lactate şi lecitină.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”