Vertijul poziţional benign: cauze, simptome, tratament

Vertijul poziţional benign: cauze, simptome, tratament
Foto: 123rf.com

Vertijul poziţional benign: definiţie

Vertijul poziţional benign (VPB) este una dintre cele mai frecvente cauze ale vertijului, definit ca acea senzaţie că totul se învârte în jurul tău. Se estimează că aproximativ 100 de persoane din 100.000 se confruntă cu acest simptom în fiecare an. Asta înseamnă că aproximativ un milion de persoane suferă anual de VPB, însă cifrele reale ar putea fi mult mai mari, având în vedere că majoritatea cazurilor se rezolvă spontan, iar pacienţii nu se mai adresează medicului.

Denumirea de vertij poziţional benign sugerează că afecţiunea nu este gravă, viaţa nu este pusă în pericol, iar termenul „poziţional” se referă la faptul că vertijul este determinat de anumite mişcări sau posturi ale corpului.

Pe lângă episoade scurte de ameţeală, vertijul poziţional benign poate fi însoţit de greaţă sau vărsături, dar aceste simptome nu persistă pe termen lung şi dispar, de regulă, în scurt timp, nefiind necesar un tratament.

Mai mult de jumătate din cazurile de vertij poziţional benign survin fără o cauză anume. Totuşi, datele arată că loviturile, migrenele, infecţiile urechii interne, circulaţia sangvină deficitară şi alte afecţiuni, cum ar fi diabetul sau osteoporoza, pot determina apariţia acestui simptom. Vertijul debutează cel mai frecvent la pacienţii cu vârsta cuprinsă între 50 şi 70 de ani şi este considerat principala cauză a căderilor la persoanele vârstnice.

Vertijul poziţional benign: simptome

Simptomele vertijului poziţional benign sunt de scurtă durată, durând cel mult un minut, şi survin în momentul în care sunt efectuate mişcări ale capului sau ale trunchiului.  Principalul simptom al VPB este ameţeala, senzaţia că totul se învârte în jurul tău, dar există şi alte manifestări care pot apărea, precum:

  • Senzaţie de greaţă şi vărsături
  • Vedere în ceaţă sau dublă
  • Senzaţie de leşin
  • Pierderea echilibrului
  • Dezorientare
  • Mişcări oculare anormale (nistagmus)
  • Deshidratarea (cauzată de vărsături)

Tulburările de vorbire şi de vedere, slăbiciunea, febra, sensibilitatea la lumină, gâtul înţepenit şi senzaţia de leşin sunt asociate atât vertijului, cât şi altor afecţiuni, unele mult mai grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau meningita, aşa că nu le ignoraţi dacă vă confruntaţi cu ele frecvent şi adresaţi-vă de urgenţă medicului.

Vertijul poziţional benign: cauze

Principala cauză a vertijului poziţional benign este traumatismul cranian, cauzat de o lovitură în zona capului. Alte posibile cauze ale VPB sunt:

  • Infecţiile virale
  • Inflamaţia nervului vestibulocohlear (nevrita)
  • Migrenele
  • Menţinerea capului într-o poziţie fixă pe termen lung (la calculator, la dentist, la coafor etc.))
  • Boala Ménière
  • Intervenţiile chirurgicale în sfera urechii (otocleroză)
  • Decubitul dorasal prelungit
  • Mişcările bruşte ale capului
  • Reacţii adverse la anumite medicamente
  • Otita cronică
  • Accidentele vasculare minore, care afectează vascularizaţia urechii interne
  • Intervenţiile chirurgicale de la nivelul extremităţii cefalice (chirugia maxilofacială, dentară sau a mastoidei)
  • Degenerarea sistemului vestibular al urechii interne (afecţiune specifică persoanelor vârstnice)
  • Deficitul de calciu
  • Modificările hormonale apărute la menopauză
  • Alte tulburări hormonale (în perioada premenstruală, în timpul sarcinii sau în perioda folosirii anticoncepţionalelor orale)
  • Osteoporoza
  • Diabetul
  • Exerciţiile fizice intense

Vertijul poziţional benign: diagnostic

Manevra Dix-Hallpike este considerată standardul de aur în diagnosticarea vertijului poziţional benign.

Trebuie avută grijă la efectuarea manevrei în cazul pacienţilor cu stenoze cervicale, cifoscolioze, artrite reumatoide, boală Paget, spondilită ankilopoietică sau lombalgii.

Diagnosticul de vertij poziţional benign se confirmă dacă pacientul prezintă senzaţie de vertij şi nistagmus la momentul revenirii în poziţia şezut.

De asemenea, se va efectua un examen fizic general, se va nota istoricul medical al pacientului şi pot fi recomandate teste suplimentare (în cazul în care se suspectează o afecţiune care poate determina vertijul), precum:

  • IRM
  • angiografie prin rezonanţă magnetică
  • audiometrie
  • electronistagmografie
  • electroencefalogramă

Vertijul poziţional benign: tratament

În cazul în care vertijul apare frecvent, sunt disponibile o serie de tratamente care pot ameliora acest simptom. Acestea constau în:

  • Manevra Epley, care poate fi realizată atât acasă, cât şi în cabinetul medicului:

1. Pacientul se aşază pe pat, în poziţia şezut.
2. Se întoarce capul la 45 de grade către dreapta sau către stânga (în funcţie de urechea afectată).
3. Pacientul se lasă pe spate, ţinând capul înclinat pe spate, la 45 de grade, cu umerii sprijiniţi pe o pernă. Va sta în această poziţie 30 de secunde.
4. Se va întoarce capul la 90 de grade la stânga sau la dreapta, dar fără a-l ridica. În acest moment, capul trebuie să fie la 45 de grade către stânga sau către dreapta.
5. Pacientul se întoarce la 90 de grade către stânga sau către drepata şi stă în această poziţie 30 de secunde, după care se ridică în poziţia şezut.

  • Medicamente (sedative, anticolinergice, antihistaminice) – acestea nu sunt la fel de eficiente în combaterea vertijului în comparaţie cu manevra Epley.

Vertijul poziţional benign: prevenţie

Persoanele care se confruntă cu vertij poziţional benign trebuie să evite anumite activităţi care declanşează acest simptom. De exemplu, trebuie evitată menţinerea capului într-o poziţie fixă pentru prea mult timp şi practicarea exerciţiilor fizice foarte intense. De asemenea, următoarele tehnici pot ameliora sau preveni simptomele de vertij:

  • Evitarea aplecării pentru a ridica lucruri
  • Evitarea întinderii gâtului (pentru a lua un obiect aflat pe un raft înalt)
  • Dormitul cu capul uşor ridicat, pe două sau mai multe perne
  • Ridicarea lentă din pat şi aşteptarea pe marginea patului timp de câteva minute înainte de ridicarea în picioare
  • Mişcările uşoare când pacientul este aşezat pe scaunul dentistului sau la frizer

Autor: Paula Rotaru

 

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. SC TITLURI QUALITY S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.