Torsiune testiculară: cauze, simptome, tratament

Torsiune testiculară: cauze, simptome, tratament
Sursa foto: 123rf.com

Torsiune testiculară: definiţie

Deşi este o afecţiune relativ rară (apare la unul din 4.000 de băieţi cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani, dar sunt şi cazuri la bebeluşi sau adulţi), torsiunea testiculară este cea mai frecventă cauză din sfera genitourinară masculină de prezentare la Urgenţe, simptomele acesteia fiind extrem de neplăcute. Torsiunea testiculară constă în răsucirea cordonului spermatic care asigură transportul sângelui la testicule. În consecinţă, ţesuturile din regiune sunt afectate şi există riscul chiar al pierderii unui testicul sau a amândurora, în cazurile severe, când se intervine foarte tardiv.

Statisticile arată că tratamentul cel mai eficient este cel care se instituie în primele 4-6 ore de la debutul simptomelor torsiunii testiculare. După 12 ore, riscul de a pierde un testicul este de 50%, iar după 24 de ore, şansele de a salva testiculul afectat scad până la 10%.

Simptome

Simptomele torsiunii testiculare apar, de regulă, brusc, dar sunt şi cazuri când manifestările pot surveni cu câteva zile înainte. Acestea pot consta în:

  • Durere puternică la nivelul unui testicul
  • Umflarea scrotului, „săculeţul” de piele care ascunde testiculele
  • Apariţia unor noduli (umflături)la suprafaţa scrotului
  • Senzaţie de greaţă şi vărsături
  • Urme de sânge în spermă
  • Disconfort abdominal
  • Poziţionarea anormală a unui testicul (mai sus sau într-un unghi neobişnuit)
  • Creşterea în dimensiuni a unui testicul
  • Înroşirea sau cianoza (învineţirea) acestuia

Aceste simptome sunt specifice şi epididimitei , o afecţiune cauzată de o infecţie bacteriană, inclusiv de cele cu transmitere sexuală, precum chlamydia sau gonoreea, de aceea este indicat să nu ignoraţi manifestările şi să vă adresaţi de urgenţă medicului.

Alte afecţiuni care se pot manifesta similar sunt orhita şi torsiunea apendicelui testicular.

În lipsa unui tratament rapid, torsiunea testiculară poate duce la complicaţii severe, precum: şoc septic, infertilitate, eliminarea pe cale chirurgicală a unui testicul, cu consecinţele psihologice asociate, atrofie testiculară.

Cauze

În aproximativ 90% din cazuri, torsiunea testiculară are la bază o anomalie congenitală numită „diformitatea bell Clapper”, care permite testiculelor să se rotească în voie în interiorul scrotului, ceea ce nu este normal. Aceste mişcări ale testiculelor cresc semnificativ riscul de torsiune a cordonului spermatic. De asemenea, torsiunea testiculară poate fi moştenită de la tată (studiile arată că până la 10% din cazurile de torsiune testiculară sunt moştenite pe cale genetică).

Băieţii cu vârste între 12 şi 18 ani au un risc mai crescut de torsiune testiculară (în peste 65% din cazuri este implicată această categorie de vârstă), la fel şi bărbaţii care s-au mai confruntat în trecut cu această problemă.

Alte posibile cauze ale torsiunii testiculare sunt: leziunile în zona genitală, dezvoltarea rapidă a testiculelor la pubertate, actul sexual agresiv, temperatura scăzută (majoritatea cazurilor de torsiune testiculară au loc în timpul sezonului rece, probabil ca urmare a contracturii puternice a cordonului spermatic survenită din cauza temperaturilor extrem de scăzute).

Diagnostic

Diagnosticul de torsiune testiculară se stabileşte pe baza simptomelor pacientului, a examenului clinic realizat de medic, dar şi coroborând datele obţinute cu ajutorul analizelor de urină sau al ecografiei.

Torsiune testiculară: tratament

Deşi este o urgenţă medicală, mulţi adolescenţi ezită să meargă la medic imediat, chiar dacă simptomele sunt severe. Din păcate, întârzierea tratamentului creşte semnificativ riscul de complicaţii.

Dacă se intervine în primele 6 ore de la debutul simptomelor, nevoia de orhiectomie (eliminarea unui testicul pe cale chirurgicală) este aproape inexistentă. În schimb, întârzierea cu 48 de ore a tratamentului presupune, în majoritatea cazurilor, pierderea testiculului afectat. Însă asta nu înseamnă că bărbatul/băiatul respectiv nu mai poate avea copii – testiculul sănătos este capabil să producă suficient lichid seminal pentru concepţie.

Cu toate acestea, în cazurile de infertilitate masculină s-a observat că numărul spermatozoizilor este mai redus la bărbaţii care s-au confruntat cu torsiune testiculară. De asemenea, este posibil ca testiculul sănătos să crească în dimensiuni, pentru a „compensa” pierderea celuilalt. Rareori (în două din 100 de cazuri), torsiunea testiculară afectează ambele testicule.

Intervenţia chirurgicală de îndreptare a cordonului spermatic poartă numele de orhiopexie şi se realizează sub anestezie generală. Aceasta constă în efectuarea unei mici incizii la nivelul scrotului şi răsucirea cordonului spermatic şi aşezarea testiculelor în poziţia normală. În anumite cazuri, medicul poate corecta torsiunea manual, dar pentru prevenirea recurenţelor este indicată intervenţia chirurgicală.

Pentru ameliorarea durerilor şi a disconfortului, care pot persista până la 2-4 săptămâni de la intervenţie, medicul poate recomanda administrarea de analgezice şi compresele reci, aplicate de câteva ori pe zi.

Se recomandă odihna, abstinenţa, evitarea masturbării şi a exerciţiilor fizice intense pentru o perioadă.

Autor: Paula Rotaru

Surse: healthline.com, medicalnewstoday.com

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?