Stenoza valvulara aortica – cauze, simptome, analize si tratament

Stenoza valvulara aortica – cauze, simptome, analize si tratament

Ce este stenoza valvulară aortică (SVA)?

Inima este alcătuită din patru camere (cavităţi): două atrii şi doi ventriculi. Atriile, camerele superioare ale inimii, cele care primesc sângele din organism, sunt conectate de ventriculi, camerele inferioare, cele care pompează sângele primit în organism, prin valvele cardiace. 

Camerele inimii dispun de patru valve: valva mitrală, valva tricuspidă, valva aortică şi valva pulmonară. Valvele sunt alcătuite, la rândul lor, din foiţe membranoase denumite medical cuspe sau valvule, care se deschid şi închid la momentul potrivit pentru a împiedica refularea sângelui, permiţând circulaţia acestuia numai într-o singură direcţie. 

Valva aortică este formată din trei foiţe care împiedică sangele să se întoarcă în ventriculul stâng şi respectiv, în aortă. Atunci când funcţia valvelor este alterată, apar suferinţele cardiace caracterizate prin stenoza aortică sau insuficienţa aortică.

Stenoza valvulară aortică reprezintă îngustarea orificiului valvular aortic prin depuneri care formează un baraj în calea evacuării corecte a sângelui. În aceste condiţii, valva nu se deschide complet din cauza procesului de îngroşare şi calcifiere, sângele circulă cu dificultate şi conduce, progresiv, spre afecţiuni valvulare aortice severe.

Care este cauza stenozei valvulare aortice?

Ca orice altă afecţiune, stenoza valvulară aortică poate avea mai multe cauze. Cei mai mulţi dintre pacienţi au dezvoltat această afecţiune pe parcursul vieţii, însă sunt şi cazuri congenitale, din naştere, ale pacienţilor cu stenoze de grad uşor, mediu sau grad sever.

În cazurile congenitale, stenoza valvulară aortică este prezentă încă de la naştere şi este caracterizată fie de forma neregulată a foiţelor, de exemplu, una sau două dintre acestea lipsesc, fie de faptul că foiţele nu se deschid corect sau sunt mult prea subţiri pentru a se deschide şi închide complet. 

stenoza valvulara aorticaCea mai frecventă formă de afectare aortică congenitală este reprezentată de „bicuspidia aortică”, ceea ce înseamnă că valva aortică este formată doar din două foiţe în loc de trei. Au fost relatate cazuri rare, de unicuspidie (o singură foiţă) sau cvadricuspidie (patru foiţe).

De asemenea, majoritatea pacienţilor sunt diagnosticaţi cu stenoză valvulară aortică reumatismală, ceea ce face referire la faptul că aceşti pacienţi au dezvoltat afecţiunea pe parcursul vieţii, având sau nu drept influenţă, febra reumatismală, infecţiile cu streptococ sau alte boli autoimune.

O altă afectare a valvei aortice este cea degenerativă sau senilă, caracterizată odată cu înaintarea în vârstă de apariţia depunerilor de calciu, depuneri care împiedică închiderea completă a valvei aortice.

Simptomele stenozei valvulare aortice

Ca şi pacient, ne prezentăm la medic atunci când simptomele îşi fac apariţia însă nu întotdeauna afecţiunea de care suferim  provoacă simptome. Sau cel puţin, nu în faza incipientă a bolii respetive.

În cazul afecţiunii valvulare aortice, exista probabilitatea ca pacientul să fie asimptomatic şi să nu experimenteze simptome notabile, ajungând, în final, să consulte medicul cardiolog abia atunci când prezintă simptome accentuate precum:

  • dispnee (respitaţie dificilă)
  • palpitaţii
  • fatigabilitate (oboseală cronică)
  • dureri toracice (angină pectorală)
  • presiune toracică
  • sincope (leşin)

În general, copiii diagnosticaţi cu stenoză valvulară aortică congenitală, prezintă simptome precum:

  • fatigabilitate
  • creştere insuficientă în greutate
  • lipsa poftei de mâncare
  • probleme respiratorii

Ce investigaţii sunt necesare pentru a diagnostica stenoza valvulara aortica?

Pentru a primi un diagnostic corect este important să vă adresaţi unui medic cardiolog, în vederea efectuării unui consult cardiologic complet.
În timpul examenului cardiologic, medicul cardiolog vă va efectua anamneza (istoricul medical) şi examinarea fizică.

Vi se va efectua o electrocardiogramă, urmată de ecocardiografia cardiacă cu rol de a furniza informaţii despre eventuala existenţă a unei stenoze aortice, gradul de severitate al acesteia şi dacă există presiune pulmonară asupra ventriculului stâng, atriului stâng şi a cavităţilor drepte.

Atunci când există suspiciuni sau rezultatul investigaţiilor este neconcludent, medicul cardiolog vă poate recomanda efectuarea unor investigaţii suplimentare, precum testul de efort. Această investigaţie este extrem de utilă în evidenţierea şi stabilirea unui diagnostic în cazul pacienţilor care nu prezintă simptome tipice. Rolul acestei investigaţii este acela de a înregistra activitatea inimii, în timp ce pacientul este supus unui efort fizic succesiv.

De asemenea, se recomandă ecografia transesofagiană, pentru a se vizualiza atât structura celor patru camere ale inimii, cât şi funcţionarea valvelor precizate în acest articol. Atunci când se depistează sau se suspectează calcifieri importante, medicul cardiolog va propune un Angio CT, o tehnică cu rol de apreciere a gradului de calcifiere şi a suprafeţei afectate de acele depuneri.

Tratamentul pentru stenoza valvulara aortica

De cele mai multe ori, pacienţii diagnosticaţi în fază incipientă a afecţiunii vor urma un tratament medicamentos, asociat cu schimbarea stilului de viaţă şi controlul cardiologic periodic.

Tratamentul medicamentos nu vindecă şi nici nu întârzie evoluţia bolii, ci ameliorează simptomatologia.

Să vorbim, însă, de cazurile severe ale afectării aortice, atunci când pacientul resimte simptome grave, iar calitatea vieţii lui este drastic schimbată.
Există multiple variante de tratament, indicate de medicul cardiolog intervenţionist, în raport cu gradul de severitate al stenozei aortice.

Dacă ne referim la cazul unei stenoze aortice moderate, de cele mai multe ori, se intervine prin  valvuloplastie cu balon. Intervenţia este minim invazivă, nu implică tăieturi sau cicatrici, realizându-se printr-o singură puncţie la nivelul mâinii sau al piciorului.

Un tratament revoluţionar al acestei afecţiuni este procedura TAVI  ce presupune dilatarea cu balon a valvei aortice îngustate, urmată de implantarea unui dispozitiv sub formă de proteză valvulară cu structură metalică şi cuspe fabricate din ţesuturi de origine animală.

În ceea ce îi priveşte pe pacienţii asimptomatici, diagnosticaţi cu stenoză aortică, anumite criterii vor trebui îndeplinite pentru ca aceştia să poată efectua intervenţia chirurgicală. În funcţie de indicaţia medicului chirurg, valva aortică naturală, cea afectată, se poate înlocui fie cu valvă mecanică (de obicei, pacienţii cu vârsta pînă în 60 de ani pot beneficia de acest tip de proteză), fie cu valvă biologică, confecţionată din ţesuturi de natură animală.

Evoluţie, Complicaţii, Profilaxie

Această afecţiune, netratată, conduce la afecţiuni cardiace severe, ameninţătoare de viaţă. Prin urmare, stenoza valvulară aortică nu numai că afectează pacientul generând simptome precum leşin, slăbiciune şi letargie, ci afectează şi peretele ventriculului stâng care va fi nevoit să facă un efort mult mai mare pentru a pompa sângele prin valva îngustată, în aortă. Acest efort cauzează, în timp, insuficienţa cardiacă.

Diagnosticarea şi începerea tratamentului, cât mai curând posibil, poate încetini progresul afecţiunii.

Recomandări medicale

Orice suspiciune de boală cardiacă trebuie menţionată medicului cardiolog. Aşadar, fie că pacientul sufera de o altă boală cardiacă şi, mai ales, dacă este diagnosticat cu afecţiunea descrisă în acest articol, este important să fie informat corect asupra tratamentelor existente, eficacitatea acestora şi nu în ultimul rând, intervenţiilor salvatoare de viaţă.
Daca există simptome asemănătoare celor descrise în acest articol, recomandarea principală este aceea de a vă programa la o consultaţie cardiologică de rutină, pentru a exclude orice suspiciune de afecţiune cardiacă.

Foto: 123rf.com

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. SC TITLURI QUALITY S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Tags:
Cel mai nou articol Video: