Maladia celiaca

Descriere generala

Maladia celiaca este o afectiune autoimuna caracterizata prin interactiunea  neadecvata dintre sistemul imunitar si intestinul subtire.

Cauza maladiei celiace ramane necunoscuta. Este o boala genetica innascuta.

Simptomele pot apare din copilarie si pana la varsta adulta.

Este considerata o afectiune malabsorbtiva deoarece interfera cu absorbtia substantelor nutritive aflate in alimentele care traverseaza intestinul subtire.

Desi diagnosticarea bolii este uneori dificila, tratamentul este cunoscut si imediat aplicabil iar ameliorarea simptomatologiei incepe in cateva zile pana la cateva saptamani de la instituirea regimului alimentar fara gluten.

Boala celiaca se caracterizeaza prin alterarea, de catre sistemul imunitar a organismului, a stratului intern mucozal al intestinului subtire, respectiv a segmentului tractului digestiv situat intre stomac si intestinul gros. La nivelul intestinului subtire, lung de aproximativ 4,5-5 metri, se finalizeaza procesul de digestie si absorbtie a principiilor alimentare si de trecere a rezidiilor metabolice spre intestinul gros respectiv colonul. Intestinul subtire este tapetat cu protruzii fine, digitiforme denumite vili intestinali. La nivelul acestora are loc absorbtia principiilor alimentare cu trecerea lor in sange. Daca vilozitatile intestinale sunt modificate patologic atunci aceste principii alimentare nu se vor mai absorbi in intestinul subtire si se va instaura starea de denutritie.

Maladia celiaca este clasificata atat ca afectiune autoimuna, deoarece organismul sufera atacul propriului sistem imun, cat si ca boala malabsorbtiva, deoarece organismul nu poate absorbi nutrientii necesari pentru functionarea sa normala. In cazul existentei maladiei celiace, daca se consuma alimente sau produse care contin gluten, sistemul imun raspunde prin alterarea celulelor si distrugerea vilozitatilor intestinului subtire. Dar daca se modifica comportamentul alimentar si se adopta un regim alimentar lipsit de gluten, atunci leziunile produse la nivelul intestinului subtire de catre maladia celiaca se vindeca, fiind deci reversibile.

Desi comunicarea diagnosticului bolii care sta la baza simptomelor neexplicate pana in momentul respectiv, clarifica originea acestora, precizarea diagnostica poate fi stresanta pentru persoana in cauza. Este important de retinut insa ca, in colaborare cu medicul gastroenterolog si cu specialistul dietetician, se poate elabora un plan de management medical si nutritional care sa permita controlul manifestarilor clinice ale maladiei, inducand si mentinand reversibilitatea leziunilor patologice, permitand astfel o viata normala.

Cauze, Factori de risc

Maladia celiaca se instaleaza la nivelul tubului digestiv daca persoana in cauza nu poate tolera proteina numita gluten. Glutenul se afla in grau, orz, ovaz si secara dar poate fi regasit in multe produse alimentare pe care le vedem in fiecare zi ca de exemplu: sosuri si salate cu soia sau unele medicamente si vitamine. 

Pana relativ recent, se considera ca maladia celiaca este o afectiune rara. Cercetari recente efectuate in SUA au demonstrat prezenta acesteia, numai acolo, la aproximativ trei milioane de persoane. Este des regasita la rudele pacientilor diagnosticati cu aceasta maladie, respectiv la frati si surori, la parinti si copii, ceea ce semnifica faptul ca este transmisibila genetic. Maladia celiaca poate fi diagnosticata atat in copilarie cat si la varsta adultului, persoanele respective putand sa traiasca ani de zile fara sa cunoasca faptul ca sunt purtatorii acestei boli.

La  unele persoane predispuse genetic, boala celiaca poate deveni manifesta in cursul unor evenimente majore din viata lor ca de exemplu o interventie chirurgicala, o sarcina, o infectie virala sau un stres emotional important.

Persoanele cu boala celiaca asociaza deseori si alte afectiuni, precum:
– dermatita herpetiforma (mai frecventa la adulti, dar poate aparea si la copii)
– osteoporoza
– diabet tip I (diabetul insulino-dependent)
– tiroidita autoimuna
– sindromul Down
– sindromul Sjogren
– deficit selectiv de anticorpi (deficit de imunoglobulina A)
– anemie feripriva (deficit de fier) sau anemie macrocitara (deficit de acid folic).

Simptomatologie

Multe persoane care sufera de maladia celiaca, nu sunt diagnosticate, din mai multe motive:
– simptomele cauzate de boala celiaca sunt adesea eronat atribuite altor cauze.

Desi medicii au invatat despre aceasta boala, s-ar putea sa nu se gandeasca de la inceput la maladia celiaca, drept potential diagnostic atunci cand li se prezinta lista simptomelor acestei boli.

Simptomatologia este larga si variata. Putem sa avem la un moment dat simptome similare fara sa avem boala celiaca, dupa cum unii pacienti care au maladie celiaca pot sa fie lipsiti de simptome, adica asimptomatici. Dar in prezenta unuia sau mai multor simptome enumerate mai jos sau in cazul in care exista rude diagnosticate cu maladia celiaca atunci este recomandabil ca persoana repectiva sa se adreseze medicului gastroenterolog, pentru efectuarea testelor diagnostice.

Aceste manifestari sunt:
– Balonare abdominala recurenta si dureri abdominale;
– Diaree cronica sau, mai rar, constipatie cu materii fecale grase, urat mirositoare, decolorate;
-Scadere ponderala, mai rar crestere ponderala;
-Fatigabilitate;
– Anemie neexplicata (numarul redus de globule rosii din sange determina fatigabilitatea);
-Modificari de comportament, la copii este frecvent intalnita iritabilitatea;
– Parestezii (furnicaturi) la membrele inferioare (prin afectarea nervilor),
– Dureri osoase si articulare ;
– Crampe musculare ;
– Intarzierea in crestere si dezvoltare la copii;
– Eruptie cutanata pruriginoasa denumita dermatita herpetiforma;
– Osteoporoza mai ales la varsta tanara;
– Fier seric redus.

Investigatii radioimagistice si de laborator

Diagnosticul bolii celiace este deseori confundat cu alte afectiuni, precum intoleranta alimentara sau sindromul intestinului iritabil din cauza simptomelor asemanatoare. Deseori diagnosticul bolii celiace este unul de excludere a celorlalte afectiuni cu simptome similare dar care nu raspund la tratament.
Istoricul medical, examenul clinic si testele de laborator stau la baza diagnosticului de boala celiaca. Diagnosticul este confirmat de efectuarea unei biopsii a intestinului subtire, interventie realizata in timpul endoscopiei digestive (explorarea video a tubului digestiv).

Teste de sange si imunologice

Boala celiaca declanseaza un raspuns imun sistemic cu aparitia in exces a anumitor anticorpi. In cazul suspiciunii de boala celiaca sunt necesare urmatoarele dozari de anticorpi:

– Ig A tTG: Imunoglobulina (Ig A) si anticorpii tisulari ai transglutaminazei (tTG)
– Ig A EMA: Imunoglobulina A (Ig A) si anticorpii EMA
– Ig A AGA: Imunoglobulina A (Ig A) si anticorpii antigliadina (AGA)

Daca testele imunologice sunt pozitive, se realizeaza:
– biopsia intestinala pentru confirmarea diagnosticului.
Endoscopia digestiva

Biopsia necesara confirmarii diagnosticului de boala celiaca (daca testele imunologice sunt pozitive) se preleveaza in timpul unei endoscopii digestive. Cateodata, biopsia realizata in scopul diagnosticarii altor afectiuni deceleaza leziuni intestinale caracteristice bolii celiace.

Biopsia intestinala este recomandata in cazul pacientilor care au o dieta cu gluten si prezinta simptome caracteristice bolii celiace. Daca biopsia arata leziuni ale bolii celiace, si anume vili intestinali anormali precum si inflamatia intestinului subtire, este recomandata dieta fara gluten. In cazul in care simptomele se remit si testele imunologice sunt anormale dupa o dieta cu restrictie de gluten, se confirma diagnosticul de boala celiaca.

In cazul suspiciunii de boala celiaca la o persoana care are o alimentatie fara gluten, este recomandata ingestia unei cantitati prescrise de gluten, inainte de efectuarea biopsiei.

Diagnostic

Deoarece simptomele maladiei celiace mimeaza adesea alte boli, cum ar fi sindromul intestinului iritabil, boala Crohn sau diverticulita, uneori este dificila diferentierea lor de aceasta afectiune. Ca urmare a consultului cu medicul gastroenterolog, acesta va recomanda o serie de teste sanguine pentru depistarea eventuala a titrului crescut de autoanticorpi care interactioneaza cu tesuturile proprii ale organismului respectiv.

Daca testele serologice sunt pozitive, indicand prezenta patologica a autoanticorpilor, atunci se va efectua o endoscopie digestiva superioara pentru prelevarea de fragmente bioptice din mucoasa intestinului subtire, pentru examinare la microscop, in vederea documentarii prezentei si gradului de alterare a vilozitatilor si microvililor mucoasei intestinale. Pentru recoltarea acestor fragmente tisulare se foloseste gastroscopul, un tub lung, subtire si flexibil prevazut cu videocamera, care permite vizualizarea intregului segment digestiv examinat, respectiv esofag, stomac si prima portiune a intestinului subtire, respectiv duodenul.

Modificarile bioptice si testele serologice sanguine se pot normaliza dupa trecerea la, si mentinerea unui regim dietetic fara gluten. Daca o persoana considera ca ar putea avea maladie celiaca, nu va elimina glutenul din alimentatie pana cand nu se va prezenta la medic pentru efectuarea testelor diagnostice necesare.

Conduita terapeutica

Tratamentul primar si esential al maladiei celiace consta in respectarea cu strictete a regimului alimentar fara gluten. Dieta fara gluten pe toata durata vietii, practic, ajuta la protejarea intestinului subtire.

La unii pacienti cu boala celiaca, chiar si cantitati minime de gluten continute in alimentatie sunt suficiente pentru afectarea respectiv, lezarea intestinului subtire chiar in lipsa oricaror manifestari clinice. Chiar daca am fi tentati sa minimalizam si sa nu recunoastem unele abateri alimentare, este foarte important sa retinem ca ne asumam riscuri majore, pe termen lung.

VESTEA BUNA este ca ameliorarea simptomatologiei poate incepe la numai cateva zile de la instituirea dietei alimentare fara gluten. Chiar daca nu exista vindecare de maladie celiaca (fiind de cauza genetica ea persista), dupa adoptarea regimului fara gluten, intestinul subtire ar trebui sa se vindece in maximum doi ani la adulti si in numai cateva luni la copii si tineri.

Medicul gastroenterolog va recomanda, dupa aproximativ 6 luni de la precizarea diagnosticului, repetarea endoscopiei in vederea prelevarii de fragmente biopsice tisulare intestinale pentru documentarea faptului ca noua dieta a contribuit la ameliorarea sau chiar vindecarea leziunilor intestinale depistate initial. Prin disparitia leziunilor intestinale date de maladia celiaca, structural si functional, intestinul subtire revine la normal si isi recapata capacitatea de absorbtie normala a substantelor nutritive alimentare.

Aceasta nu inseamna insa ca se poate renunta la dieta fara gluten. Unii pacienti cu maladie celiaca pot prezenta simptomele bolii chiar daca folosesc aceleasi vase de bucatarie pentru alimente cu si fara gluten. 

Evolutie, Complicatii

Din cauza modificarilor patologice de la nivelul intestinului subtire si a problemelor generate de acestea, pacientii cu maladie celiaca au un risc crescut pentru instalarea malnutritiei, anemiei si a altor probleme de sanatate.

Pacientii cu maladie celiaca pot dezvolta osteoporoza (oase cu structura rarefiata si fragilitate crescuta) sau deficit de crestere in inaltime la copii, datorate reducerii semnificative a absorbtiei intestinale a principiilor alimentare.

Unii pacienti cu maladie celiaca pot dezvolta afectiuni autoimune incluzand diabetul zaharat tip 1, tiroidita autoimuna, artrita reumatoida sau hepatita autoimuna.

Dupa mai multi ani de evolutie a maladiei celiace ramasa nediagnosticata, un mic procent de adulti poate prezenta forma de boala celiaca „refractara”, situatie in care organismul nu mai raspunde favorabil la dieta fara gluten, simptomatologia bolii persista si/sau se agraveaza. Aceasta situatie poate fi uneori generata de intreruperea nejustificata a dietei fara gluten.

Pacientii cu maladie celiaca prezinta un risc crescut de aparitie a limfomului si cancerului intestinal.

Cercetari multiple sunt in desfasurare, in efortul de ameliorare a intelegerii si cresterii vigilentei care vor conduce la un diagnostic precoce si un tratament adecvat corespunzator.

Recomandari Medicale

Dupa precizarea diagnosticului de maladie celiaca, medicul gastroenterolog si specialistul dietetician vor veni in ajutorul pacientului cu un program de dieta fara gluten dar care sa asigure aportul necesar si corect de nutrienti alimentari si de calorii. Etichetele de pe ambalajele produselor alimentare vor fi citite cu multa atentie pentru a ne asigura ca nu contin gluten sau alte ingrediente considerate periculoase. Daca introducerea dietei fara gluten poate fi frustranta, mai ales pentru copii, exista suficiente alimente care pot inlocui cu succes produsele care contin gluten.

Astfel, sunt permise in alimentatia pacientului cu maladie celiaca:

orez brun, hrisca, porumb, in, legume, mei, nuci, migdale, alune, castane, cartofi, gutui, soia, tapioca, orez salbatic.

Alimentele de evitat sunt:

Graul sub orice forma si combinatie, orz, secara, maltul (cu exceptia celui derivat din porumb, etc.

Multe produse considerate lipsite de gluten sunt adesea contaminate cu acesta, cum sunt de exemplu, produsele cu ovaz. De aceea, ovazul nu este permis in dieta initiala a pacientilor cu maladie celiaca. Produsele cu ovaz dar fara gluten vor putea fi introduse ulterior dar numai sub stricta supraveghere a medicului curant si a specialistului dietetician.

Exista multe produse alimentare procesate la care se folosesc grau, orz, si secara. Unele pot sa nu contina gluten de aceea se recomanda citirea cu atentie a compozitiei lor si contactarea producatorului pentru a obtine, la nevoie detalii suplimentare. Exemple de acest gen sunt: cuburile de bulion, supele, chipsurile cu cartofi, bomboanele, salamurile, cremvurstii, biscuitii, cartofii prajiti, sosurile, etc.

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. SC TITLURI QUALITY S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.