Fibrosarcom: cauze, simptome, tratament

Fibrosarcom: cauze, simptome, tratament
Sursa foto: 123rf.com

Un fibrosarcom este o formă rară de cancer care constă în multiplicarea excesivă a celulelor numite fibroblaste. Aceste celule au rolul de a produce ţesutul fibros din întreg organismul – de exemplu, tendoanele, care conectează muşchii de oase, sunt constituite din fibroblaste. Atunci când sunt produse în exces, fibroblastele determină apariţia de ţesut fibros mai mult decât este nevoie sau în locuri nepotrivite.

La fel ca orice alt tip de cancer, fibrosarcomul se poate răspândi în organism. Simptomele fibrosarcomului pot fi subtile la debutul bolii, dar, pe măsură ce avansează, pacientul poate prezenta mai multe manifestări, în funcţie de locul în care este localizat. De regulă,  fibrosarcomul apare în ţesuturile moi, rareori la nivelul oaselor.

Deşi cauza exactă a fibrosarcomului nu este cunoscută, se speculează că moştenirea genetică şi anumiţi factori pot creşte riscul apariţiei acestei afecţiuni.

Cu cât fibrosarcomul este descoperit mai devreme, cu atât tratamentul va fi mai eficient. De regulă, fibrosarcomul este diagnosticat la adulţi cu vârsta cuprinsă între 20 şi 60 de ani.

Fibrosarcom: simptome

Simptomele fibrosarcomului nu sunt foarte evidente iniţial, dar acestea se pot agrava pe măsură ce numărul fibroblastelor creşte excesiv, interval care poate dura de la câteva luni până la câţiva ani. Printre posibilele manifestări ale fibrosarcomului se numără:

  • Apariţia unui nodul dureros, în special la nivelul picioarelor
  • Tuse
  • Senzaţie de lipsă de aer
  • Scaune de culoare închisă
  • Vărsături cu sânge (hematemeză)
  • Menstruaţie neregulată
  • Dureri abdominale

În cazul fibrosarcomului care se extinde la nivelul oaselor, simptomele pot include:

  • Durere puternică, ascuţită, în regiunea tumorală
  • Umflături la nivelul picioarelor
  • Dureri de picioare şi dificultate la deplasare
  • Amorţeală (tumora apasă pe nervi)
  • Oase fragile
  • Fracturi osoase

Cauze

Cauza precisă a fibrosarcomului nu este cunoscută, dar este posibil ca afecţiunea să se dezvolte ca urmare a anumitor factori, inclusiv unii genetici, precum:

  • Istoric familial de polipoză adenomatoasă
  • Sindrom Li-Fraumeni
  • Neurofibromatoză de tip 1
  • Sindromul carcinomului celular bazal nevoid
  • Retinoblastom
  • Scleroza tuberoasă
  • Sindromul Werner
  • Radioterapia
  • Limfedemul
  • Expunerea la anumite substanţe chimice, precum arsenic, dioxid de toriu, clorură de vinil

Diagnostic

Potrivit American Cancer Society, cele mai utilizate analize pentru diagnosticarea fibrosarcomului sunt:

  • Radiografiile
  • Tomografia computerizată
  • Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM/RMN)
  • Scanarea cu ultrasunete
  • Tomografia cu emisie de pozitroni (PET/CT)
  • Biopsia

Odată stabilit diagnosticul de fibrosarcom, medicul va stadializa tumora, în funcţie de dimensiunea tumorii şi de gradul de răspândire în organism, aspect care îl va ajuta să stabilească ulterior tratamentul adecvat. Cu cât stadiul este mai avansat, cu atât tumora este mai extinsă, iar tratamentul, mai complex.

Fibrosarcom: tratament

Planul de tratament al fibrosarcomului se bazează pe stadiul, dimensiunea, localizarea şi extinderea tumorii, precum şi pe vârsta, istoricul medical şi starea generală de sănătate a pacientului.

Principala abordare a fibrosarcomului este cea chirurgicală, care constă în eliminarea totală a tumorii. Dacă tumora s-a extins la nivelul osului, se va îndepărta porţiunea afectată şi se va înlocui cu o grefă osoasă sau o proteză.

În cazul în care tumora afectează nervii şi vasele de sânge de la nivelul membrelor inferioare se poate lua decizia amputării membrului afectat.

Deseori poate fi necesară completarea terapiei chirugicale cu radioterapie sau chimioterapie.

La fel ca orice altă formă de cancer, fibrosarcomul este mai uşor de tratat în stadiile sale de debut. În cazul fibrosarcomului în stadiu avansat, rata de supravieţuire la 5 ani după tratament este de aproximativ 30%. Pentru cazurile de fibrosarcom în stadii de debut sau intermediare, rata de supravieţuire este între 50% şi 80%, în funcţie de răspunsul organismului la terapie, vârstă, alte afecţiuni etc.

Autor: Paula Rotaru

Surse: medicalnewstoday.com, healthline.com

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Tags:
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Intervențiile ginecologice laparoscopice: „Sunt multe paciente care cer la câteva ore după să plece acasă, pentru că nici nu se simt operate”