Contuzia cerebrală: cauze, simptome, tratament, prevenţie

Contuzia cerebrală: cauze, simptome, tratament, prevenţie
Sursa foto: 123rf.com

Contuzia cerebrală este un tip de leziune la nivelul creierului cauzată de o lovitură puternică sau de înjunghiere în zona capului, care întrerupe funcţionarea normală a creierului.

În funcţie de forţa mecanică externă exercitată şi de extinderea leziunii cerebrale, simptomele pot fi uşoare, moderate sau severe, variind de la dureri de cap şi modificări ale stării de conştienţă până la comă sau chiar deces.

Contuzia cerebrală este consecinţa inflamaţiei şi a spargerii vaselor de sânge dintr-o anumită regiune a creierului. De regulă, contuziile cerebrale apar în zona frontală a capului, dar nu se limitează la această regiune.

Aproximativ 1,7 milioane de americani se prezintă anual la Urgenţe cu o contuzie cerebrală, dintre care aproape 90.000 rămân cu o dizabilitate permanentă cauzată de leziunile cerebrale survenite. Bărbaţii au un risc mult mai crescut de contuzie cerebrală în comparaţie cu femeile, la fel şi persoanele cu vârsta peste 60 de ani.

Cea mai frecventă cauză a contuziei cerebrale este accidentul rutier (în aproape 70% din cazuri, leziunile cerebrale sunt cauzate de accidentele de maşină sau de motocicletă), urmat de căderile de la înălţime, lovituri, înjunghiere sau sporturi de contact (fotbal, rugbi, schi, box etc.).

Mortalitatea este de 30 de persoane la 100.000 –peste jumătate din cazurile de deces survin în cel mult două ore de la accident.

Contuzia cerebrală: simptome

Simptomele contuziei cerebrale depind de forţa loviturii, de regiunea afectată şi de starea generală de sănătate a persoanei vătămate. Acestea pot include:

  • Pierderea conştienţei pentru un interval scurt de timp (de la câteva secunde până la câteva minute)
  • Confuzie
  • Ameţeală
  • Agitaţie/anxietate
  • Tulburări de memorie, de echilibru sau de limbaj
  • Tulburări de vedere, de auz sau de miros
  • Dureri puternice de cap
  • Greaţă
  • Vărsături
  • Vorbire incoerentă
  • Pupile dilatate
  • Pierderi de memorie
  • Letargie
  • Pareză
  • Secreţii limpezi sau cu sânge (lichid cerebrospinal) din nas sau din ureche neobişnuite
  • Reducerea pulsului
  • Creşterea tensiunii arteriale
  • Ţiuituri în urechi
  • Pleoape căzute sau slăbiciune la nivelul muşchilor feţei
  • Incontinenţă urinară sau fecală

Cauze

Potrivit Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC), cele mai frecvente cauze ale contuziei cerebrale sunt:

  • Loviturile prin cădere de la înălţime
  • Loviturile puternice cauzate de impactul cu solul sau cu bordul maşinii (în cazul accidentelor rutiere)
  • Loviturile cu un obiect greu sau ascuţit în zona capului
  • Loviturile cu pumnii sau cu picioarele (în cazul violenţei domestice)

Diagnostic

Diagnosticul de contuzie cerebrală se stabileşte pe baza examenului clinic şi a investigaţiilor imagistice solicitate de medic. Iniţial, pacientul va fi examinat fizic, se vor nota simptomele şi condiţiile în care a survenit leziunea cerebrală, dar şi istoricul medical. Apoi, medicul va efectua diferite teste pentru evaluarea capacităţilor motrice, verbale şi cognitive ale pacientului. Ulterior se vor efectua teste imagistice, precum tomografie computerizată sau RMN cerebral.

În funcţie de cauza contuziei cerebrale, de localizarea şi severitatea acesteia, medicul va stabili care este cel mai indicat tratament pentru ameliorarea simptomelor şi prevenirea complicaţiilor.

Contuzia cerebrală: tratament

Tratamentul contuziei cerebrale poate consta în:

  • Intervenţie chirurgicală pentru oprirea hemoragiei cerebrale
  • Monitorizarea şi controlarea presiunii intracraniene (prin intermediul craniotomiei)
  • Asigurarea fluxului sanguin către creier
  • Administrare de medicamente pentru ameliorarea simptomelor – sedative, analgezice, diuretice, antiepileptice etc.

Prevenţie

Pentru a reduce riscul unei contuzii cerebrale, se recomandă următoarele măsuri:

  • Purtarea centurii de siguranţă la volan şi a căştilor de protecţie în timpul practicării sporturilor de contact (baseball, schi, snowboarding, box etc.), dar şi când mergeţi pe bicicletă
  • Evitarea săriturilor în apă de mică adâncime
  • Interzicerea şofatului după consumul de alcool sau administrarea anumitor medicamente care pot induce somnolenţa
  • Purtarea de încălţăminte antiderapantă la duş sau la piscină sau plasarea de covoare speciale care nu alunecă pe gresie, faianţă, parchet
  • Evitarea situaţiilor conflictuale, care se pot solda cu vătămări fizice
  • Purtarea echipamentului de protecţie la locul de muncă, în special dacă lucraţi în domeniul construcţiilor

Autor: Paula Rotaru

Surse: aans.org, neurosurgeonsofnewjersey.com

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. SC TITLURI QUALITY S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Vezi în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Dr. Matei Bâră: radioterapia în cancerele din sfera ORL