Colecistita acuta: simptome, tratament

Colecistita acuta: simptome, tratament

Colecistita acuta reprezinta inflamatia acuta a veziculei biliare ce are ca si cauza principala prezenta in colecist a unor conglomerate de colesterol si saruri biliare numite calculi veziculari („pietre la fiere”). Calculii veziculari pot provoca mici leziuni pe peretele colecistului, care se poate inflama.

Etiopatogenie

In majoritatea cazurilor, sunt infectii supraadaugate unei colecistite cronice litiazice (circa 90%). Aceste infectii se propaga la colecist pe cale biliara, limfatica sau hematogena. Agentii etiologici sunt de cele mai multe ori, germeni din caile biliare: colibacilul, enterococul, stafilococul, streptococul, mai rar intervin germeni anaerobi.

Colecistita acuta este intalnita in cursul infectiilor puerperale, in bolile infectioase (febra tifoida, paratifoida), in stari septicemice, cand germenii ajung pe cale hematogena la nivelul veziculei biliare si o infecteaza.

In primele faze ale bolii, peretele colecistului este ingrosat, dar fara alte modificari (colecistita acuta catarala).
Ulterior, odata cu marirea gradului de inflamatie, organismul se apara si acopera colecistul cu o substanta izolatoare numita fibrina, menita sa impiedice raspandirea infectiei, astfel incat colecistul este gros, tensionat, inconjurat de fibrina şi lichid (colecistita acuta flegmonoasa).
Daca inflamatia se amplifica, peretele vezicular moare, se sparge, şi puroiul este eliminat in abdomen (colecistita acuta gangrenoasa).

Colecistita acuta: cauze

Femeile sunt mult mai predispuse decat barbatii la a dezvolta calculi biliari. Calculii biliari apar la aproape 25% dintre femeile de 60 de ani si mai mult de 50% la cele de 75 de ani. Sunt mai predispuse la aceasta afectiune persoanele supraponderale, persoanele care au antecedente familiale de litiaza, cei care au un nivel crescut de colesterol sau trigliceride, femeile care urmeaza tratament cu estrogeni in postmenopauza, gravidele.

Factorii favorizanti sunt: regimul alimentar dezordonat cu alimentatie bogata in grasimi, hipercalorica, sedentarismul, constipatia, surmenajul.

Colecistita acuta: simptome

Durerea este principalul simptom – ea apare in regiunea epigastrica (capul pieptului) si a hipocondrului drept (subcostal pe partea dreapta), dar poate fi resimtita atat in spate cat si in umarul drept.
Durerea apare brusc dupa masa sau in timpul noptii si nu se calmeaza la incercarile pacientului de a obtine o pozitie confortabila, impiedica respiratia profunda. Poate fi o durere intermitenta, manifestandu-se ca niste crize periodice (colica biliara), sau continua, si nu se calmeaza usor in cazul aparitiei complicatiilor.

Greata si varsaturile – variaza de la gust amar sau metalic matinal, la varsaturi alimentare, bilioase (verzui) care duc la calmarea intr-o mare masura a durerii.

Lipsa poftei de mancare.

Febra – semn al aparitiei complicatiilor (colecistita acuta).

Icterul (coloratia galbena a ochilor cel mai frecvent), urini hipercrome (inchise la culoare), scaune decolorate – semn de complicatie al acestei patologii.

Investigatii radioimagistice si de laborator

– examen clinic (pacientul trebuie sa fie consultat de medicul chirurg)
– analize de sange
– ecografia abdominala (care evidentiaza prezenta calculilor la nivelul colecistului)
– examen radiologic
– CT abdominal sau colangio-RM  in cazurile in care diagnosticul este incert sau apar complicatiile (icter mecanic, pancreatitata acuta).

Tratamentul pentru colecistita acuta

Tratamentul colecistitei acute este strict chirurgical.

Cea mai utilizata tehnica operatorie si in acelasi timp cea mai buna  pentru chirurgia vezicii biliare este colecistectomia laparoscopica care foloseste o camera pentru a vizualiza cavitatea abdominala, fata de chirurgia clasica deschisa, care se realizeaza prin incizie mare, cu evidente efecte necosmetice, si care necesita o mult mai mare perioada de recuperare postoperatorie. Interventia chirurgicala (colecistectomia laparoscopica) se realizeaza numai  cu anestezie generala.

Abordul laparoscopic are multiple avantaje.

Avantajele abordului laparoscopic in tratamentul litiazei biliare:

1. Inlocuieste incizia mare a tesuturilor de la nivelul abdomenului (cu patru mici incizii doua de 1 cm si doua de 0,5 cm). Rezultatul estetic este mult mai bun.
2. Refacerea dupa operatie este mult mai rapida si reintoarcerea la o viata normala se face intr-un timp mult mai scurt.
3. Dureri postoperatorii semnificativ mai scazute.
4. Rata de complicatii postoperatorii este foarte mica.
5. Durata operatiei este mai mica decat in cazul procedeului clasic.

Chirurgul incepe operatia prin realizarea a patru mini incizii la nivelul abdomenului, apoi se realizeaza pneumoperitoneul (se introduce CO2 in cavitatea abdominala pentru o vizualizare buna si pentru a avea camera de lucru), se introduc instrumentele de lucru si un laparoscop (un instrument care are o camera video si o sursa de lumina). Vezica biliara este separata de tesutul sanatos, canalul cistic (ductul prin care bila iese din colecist pentru a intra in tractul digestiv) este clipat, aceleasi lucru se face si cu artera cistica (prin care este vascularizata vezica biliara).
In continuare, chirurgul inspecteaza zona in care a fost vezica biliara pentru a se asigura ca nu exista complicatii, iar miniinciziile sunt suturate, de obicei cu fire resorbabile.

Evolutie, Complicatii, Prevenire

Evolutia colecistitelor acute depinde de forma anatomo-clinica pe care o au:

– in formele catarale, evolutia este favorabila.
– in cele supurate si gangrenoase, este grava atat prin, seriozitatea bolii, cat si prin eventualele complicatii.

Complicatiile pot fi: locale sau la distanta. Dintre cele locale, perforatia colecistului este grava, fiind urmata de o peritonita generalizata sau inchistata. Fistulele colecistoduodenale sau colecisto-colice prezinta gravitate prin modul lor de evolutie.

Cand se adauga obstruarea canalului cistic, se instaleaza si hidropsul vezicular (distensia vezicii biliare de un continut mucoid sau clar), putandu-se produce si un volvulus (rasucire) al colecistului. Alte complicatii mai sunt: angiocolita acuta, abcesele hepatice si pancreatita acuta hemoragica.

Profilaxia colecistitelor acute consta in tratarea atenta a colecistopatilor cronice si litiazice (prevenirea stazei), precum si in urmarirea atenta si tratarea prompta a bolilor infectioase, a starilor  septicemice, a tulburarilor gastro-intestinale si in asanarea focarelor de infectie.

Colecistita acuta: cand trebuie mers urgent la medic

Pentru ca poate duce la complicatii grave, colecistita acuta nu trebuie neglijata. Astfel, orice durere brusca si puternica in zona abdomenului, durere care nu trece cateva ore sau care este insotita si de alte simptome trebuie semnalata de urgenta unui medic. De asemenea, pacientii sunt sfatuiti sa mearga intr-un serviciu de urgenta avand in vedere ca exista un ris crescut de complicatii grave daca nu se intervine la timp.

Surse: www.nhs.uk

Articol actualizat in 2022.

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Dr. Matei Ionut Gabriel
Absolvent al Facultatii de Medicina din cadrul U.M.F. “Carol Davila ” Bucuresti in anul 2003 2003 Confirmat medic rezident Chirurgie Generala 2003 – 2009 Medic Rezident Chirurgie Generala -Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca Bucuresti. 2009 Medic Specialist Chirurgie Generala. 2010 - prezent Medic ...
citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?