Cosmeticele bio pot fi periculoase. Ingredientele de care trebuie să vă feriţi

Care e cea mai bună cremă antirid? Există un risc dacă folosim cosmetice bio? Ne răspunde dr. Andreea Nechita, medic dermatovenerolog.
25.02.2020 | Autor: Paula Rotaru
Cosmeticele bio pot fi periculoase. Ingredientele de care trebuie să vă feriţi

Există pe piaţă sute de produse cosmetice care promit netezirea ridurilor şi redarea elasticităţii pielii, însă câte dintre acestea chiar au efectele pe care le susţin?

Pentru că doar un medic dermatolog ne poate lămuri această dilemă, am apelat la ajutorul dr. Andreea Nechita, medic rezident Dermatovenerologie, care ne spune de ce nu sunt indicate produsele homemade şi cosmeticele de lux, dar şi care este rutina perfectă de îngrijire a pielii.

Cea mai bună cremă antirid trebuie să conţină un ingredient esenţial

Abundenţa de creme cu efect antirid din rafturile supermarketurilor ne pune deseori în dificultate. Pe ce criteriu ar trebui să alegem crema perfectă: să fie preţul crescut, brandul, poate descrierea produsului, ori poate lista de ingrediente?

Medicul ne oferă o perspectivă realistă asupra procesului de îmbătrânire la nivel cutanat şi dezvăluie care sunt substanţele cu adevărat eficiente dintr-o cremă antirid.

„Acest proces de îmbătrânire firesc, natural al pielii se manifestă prin pierderea tonusului şi elasticităţii pielii, accentuarea şanţurilor nazogeniene şi ridurilor de expresie, secundar degradării unor componente dermice, precum colagenul, elastina şi glicozaminoglicanii.

Din punctul meu de vedere, utilizarea zilnică a produselor cu factor de protecţie solară minim 30+ este cea mai bună variantă de cremă antirid, mai ales pentru prevenirea fotoîmbătrânirii.

Existenţa mai multor variante de creme antirid nu asigură şi umplerea ridurilor, mai ales a celor profunde, aşa cum promit multe dintre ambalajele lor, ci doar conferă un efect tranzitoriu de netezire şi hidratare.

Literatura de specialitate recomandă iniţierea terapiei anti-aging odată cu împlinirea vârstei de 25 de ani, prin utilizarea unor ingrediente active care au ca scop stimularea regenerării celulare, îmbunătăţirea texturii pielii, uniformizarea culorii pielii.

Pentru a obţine aceste efecte sunt disponibile o serie de substanţe: acid hialuronic, acid ascorbic (vitamina C), niacinamide, tocoferol şi retinoizi şi proceduri de revitalizare, precum peelinguri chimice, dermabraziune, IPL”, spune dr. Andreea Nechita.

Rutina de îngrijire a pielii a unui medic dermatovenerolog

Cine altcineva ne poate oferi sfaturi mai bune despre rutina zilnică de îngrijire a pielii, dacă nu un medic dermatolog? Dr. Andreea Nechita ne spune ce produse foloseşte pentru a-şi menţine pielea curată şi tonifiată, dar şi care este importanţa demachierii făcute cu religiozitate seară de seară.

„Având un ten uşor problematic încă din adolescenţă, îngrijirea pielii a fost întotdeauna o prioritate. Indiferent de starea mea sau oricât de obosită aş fi, nu trec niciodată seara peste etapă de double cleansing, ce presupune demachiere, întotdeauna cu apă micelară, urmată de spălarea cu gel antibacterian, noniritant, ce conţine acid salicilic, indicat tipului meu de ten.

Înainte ca tenul să fie complet uscat, aplic aproape în fiecare seară un ser pe bază de acid hialuronic, apoi o cremă hidratantă în funcţie de necesitatea tenului din acel moment.

Folosesc întotdeauna produse dermatocosmetice, niciodată produse homemade şi nici cosmetice care aparţin unor branduri de lux.

Din rutina mea zilnică, inclusiv cea matinală, nu-mi lipseşte aplicarea zilnică a SPF-ului 50+ indiferent de anotimp. De asemenea, săptămânal utilizez exfolierea chimică cu ajutorul unor agenţi/acizi exfolianţi şi măşti pe bază de ceramide şi/sau peptide.

Riscurile cosmeticelor bio şi ingrediente de care trebuie să ne ferim

Chiar dacă se autointitulează naturale, făcute din ingrediente bio, multe cosmetice handmade pot prezenţa reacţii adverse, cum ar fi dermatita de contact, din cauza concentraţiilor ridicate ale anumite substanţe utilizate în compoziţie.

„Nu folosesc şi nici nu recomand produsele cosmetice homemade, alcătuite din diferite ingrediente (uleiuri destinate uzului alimentar, fructe, legume etc.) şi nici produsele comercializate în locuri neautorizate, aşa-numitele cosmetice naturale/bio.

Chiar dacă fiecare recipient are o etichetă pe care sunt scrise de obicei ingredientele, nu e benefic să aplicăm pe piele o cremă depozitată de cele mai multe ori în mediul extern şi necunoscând cu exactitate concentraţia de substanţă folosită la prepararea ei.

Nu de puţine ori s-au prezentat pacienţi cu dermatite de contact în urma utilizării unor astfel de produse. Majoritatea persoanelor aleg aceste variante din considerente financiare, deşi preţul unor astfel de preparate se apropie uneori de cel al unui produs dermatocosmetic.

În al doilea rând, recomand citirea cu atenţie a ingredientelor înainte de achiziţionare, cu evitarea următorilor agenţi iritanţi: alcoolul (isopropyl alcohol, ethanol, alchohol denat, ehtyl alcholol), parfumuri, uleiuri esenţiale (fototoxice), mentolul, camforul, extracte vegetale, scruburile cu particule abrazive din zahăr, zaţ de cafea etc.

Toate aceste substanţe pot avea efecte negative, chiar şi la distanţă, prin apariţia unor reacţii precum eritem, prurit, xeroză şi îmbătrânire celulară prematură. Ingredientele menţionate pe etichetă sunt în ordinea descrescătoare a concentraţiei, astfel încât agentul iritant amplasat către finalul listei are concentraţie mai mică, respectiv un risc iritant mai mic comparativ cu cele de la începutul listei.

Cu puţină răbdare şi cu ajutorul dicţionarului de ingrediente disponibil pe toate aplicaţiile online, putem descifra cu uşurinţă compoziţia unui viitor produs ce urmează a fi introdus în rutină. Avem la dispoziţie o gamă largă de produse, destinate oricărui tip de ten, deci nu recomand autoadministrarea unor produse fără aviz medical sau fără citirea corectă a ingredientelor, întrucât ceea ce i se potriveşte foarte bine unui pacient e posibil să provoace mai mult rău celuilalt”, conchide medicul dermatovenerolog.