Xerostomia

[gura uscată, uscăciunea gurii]

Descriere

Gura uscată cunoscută medical sub numele de xerostomie este situaţia în care nu există suficientă salivă pentru a păstra gura umedă. Uscăciunea gurii este un efect advers frecvent al multor medicamente. Infecţia sau obstrucţia glandelor salivare sunt adesea asociate cu gura uscată deoarece aceste glande sunt responsabile de secreţia salivară. Boli precum diabetul zaharat sau lupusul pot determina de asemenea gura uscată. Tulburările emoţionale ca de exemplu atacurile de panică determinate de anxietatea severă pot cauza uscăciunea gurii datorită stresului sau a răspunsului de “fugă sau luptă” care scade producţia de salivă.
â

Gura uscată este frecvent asociată cu boala parodontală deoarece saliva împiedică dezvoltarea bacteriilor nocive la nivelul gurii, bacterii care produc bolile gingivale, infecţiile cavităţii orale şi cariile dentare. Xerostomia, dacă nu este tratată, poate face dificile mestecatul, mâncatul, deglutiţia şi chiar vorbitul.

În unele cazuri, gura uscată poate apărea alături de alte simptome care pot indica o afecţiune gravă care trebuie evaluată imediat într-un serviciu de urgenţă.

Simptome legate de cavitatea bucală ce pot însoţi xerostomia:
• Respiraţie urât mirositoare (halenă);
• Senzaţie de arsură la nivelul cavităţii bucale sau al limbii;
• Fisuri (crăpături) la nivelul buzelor sau la comisurile bucale (colţurile gurii);
• Dificultăţi de mestecat şi deglutiţie;
• Dificultăţi de vorbire;
• Limbă uscată, aspră;
• Răni sau infecţii ale cavităţii bucale;
• Dureri ale cavităţii bucale sau ale limbii;
• Modificări ale gustului;
• Salivă groasă, fibroasă;
• Carii dentare.

Posibilele complicaţii ce pot apărea în cazul xerostomiei includ:
• Gingivita (inflamaţia a gingiilor);
• Extinderea infecţiei;
• Cariile dentare;
• Căderea dinţiilor.

Cauze posibile

Saliva produsă de glandele salivare din cavitatea bucală joacă un rol important la nivelul gurii prin curăţarea şi îndepărtarea resturilor alimentare. Gura uscată apare atunci când glandele salivare nu funcţionează corespunzător. Deoarece multe medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală pot avea ca efect advers uscăciunea gurii, acestea reprezintă o cauză frecventă a gurii uscate. În plus, unele boli precum diabetul zaharat, boala Parkinson, sindromul Sjogren (boală autoimună caracterizată de uscăciunea ochilor şi a gurii) pot reduce funcţia glandelor salivare ducând la apariţia gurii uscate.

Alte cauze de xerostomie includ medicamentele folosite pentru tratarea cancerului şi leziunile nervilor ce inervează glandele salivare. Impulsurile nervoase din creier sunt necesare pentru stimularea producţiei de salivă. Orice boală sau afecţiune care afectează aceste impulsuri nervoase va produce uscăciunea gurii. Răspunsul sistemului nervos simpatic la stresul care rezultă datorită anxietăţii severe sau depresiei poate de asemenea să producă xerostomie. Dacă această condiţie nu este tratată poate apărea infecţia glandelor salivare, a cavităţii orale sau limbii datorită dezvoltării bacteriilor.

Cauze frecvente de gură uscată includ:
• Îmbătrânirea;
• Tratamentul cancerului;
• Medicamentele;
• Sforăitul sau dormitul cu gura deschisă;
• Consumul de tutun.

Boli ce produc gura uscată:
• Boala Alzheimer;
• Diabetul zaharat;
• Boala Parkinson;
• Sindromul Sjogren;
• Lupusul eritematos sistemic (boală în care organismul atacă celulele şi ţesuturile normale proprii).

Cauze grave de xerostomie:
• Reacţii adverse ale medicamentelor;
• Infecţiile grave.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Apar simptome ale unor afecţiuni grave:
• Dificultăţi de respiraţie;
• Dificultăţi de deglutiţie;
• Febră mare (peste 38,30C).

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Tratamentul personalizat în cancerul colorectal