Hematurie (urinare cu sânge)

[sânge în urină, urinare cu sânge]

Ce înseamnă hematurie, cum se manifestă hematuria

Hematuria defineşte prezenţa sângelui în urină. Sângele poate colora urina în nuanţe variate de roz, roşu sau maro. De asemenea, pot apărea striuri de sânge în urină. Hematuria poate fi vizibilă şi se numeşte francă sau macroscopică sau poate fi prezentă în cantităţi atât de mici încât să nu fie vizibilă cu ochiul liber, ci numai la microscop şi se numeşte microscopică.

Cantitatea de sânge din urină nu se corelează întotdeauna cu gravitatea afecţiunii sau bolii care o produce.

Urinarea cu sânge este adesea produsă de infecţii, inflamaţii sau leziuni ale tractului urinar (rinichi, uretere, vezică urinară sau uretră). Cele mai multe cauze de hematurie nu sunt grave; uneori, exerciţiile fizice intense pot duce la apariţia hematuriei, care de obicei dispare într-o zi.

În unele cazuri, culoarea anormală a urinii poate fi interpretată greşit ca hematurie. La femei, sângele provenit de la nivel vaginal poate fi confundat cu o sângerare urinară. În plus, anumite laxative şi alimente pot duce la modificarea culorii urinii.

Dacă nu se poate identifica un medicament sau aliment care ar fi putut produce această modificare, culoarea anormală a urinii trebuie evaluată de către medic. Hematuria poate apărea la orice vârstă şi în orice grup populaţional şi poate apărea singură sau însoţită de alte simptome.

Simptome care apar alături de hematurie:

• Jet urinar întrerupt;
• Nicturie (urinări frecvente pe timpul nopţii);
• Polakiurie (urinări frecvente);
• Durere la urinare;
• Micţiune imperioasă (nevoia urgentă de a urina imediat ce a apărut senzaţia);
• Pierdere în greutate.

Cauze posibile pentru apariția hematuriei

Cauze urinare ale hematuriei:

• Cancerul vezicii urinare;
• Infecţiile vezicii urinare (infecţiile tractului urinar);
• Cistita (inflamaţia vezicii urinare);
• Corpii străini intrauretrali;
• Leziunile genitale;
• Glomerulonefrita (inflamaţie la nivelul rinichilor);
• Cancer renal;
• Insuficienţa renală;
• Infecţia renală;
• Litiaza renală (pietre la rinichi);
• Nefrita (inflamaţie la nivelul rinichilor);
• Boala renală polichistică;
• Cancerul de prostată;
• Pielonefrita (infecţie la nivelul rinichilor);
• Intervenţii chirurgicale sau proceduri recente la nivelul tractului urinar, de exemplu circumcizie sau biopsie;
• Bolile cu transmitere sexuală;
• Leziuni ale tractului urinar.

Alte cauze de hematurie:

• Medicamentele anticoagulante sau antiagregante plachetare;
• Hemofilie (boală ereditară rară în care este afectată coagularea sângelui);
• Febra hemoragică (infecţie virală);
• Tromboza vaselor renale (cheag de sânge la nivelul vaselor care irigă rinichii);
• Leucemia;
• Anemia cu celule în seceră;
• Tuberculoza renală;
• Boala von Willebrand (tulburare de coagulare ereditară).

Cauze grave ce pot produce hematurie:

• Abcesul abdominal;
• Anevrism al aortei abdominale;
• Insuficienţa cardiacă congestivă acută.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Apar simptome ce pot indica o afecţiune gravă, precum:
• Cheaguri de sânge în urină;
• Frisoane;
• Confuzie şi dezorientare;
• Dureri la nivelul flancurilor abdominale (pe părţile laterale ale abdomenului sau ale spatelui);
• Febră mare (peste 38,30C);
• Incapacitate de urinare;
• Greaţă;
• Vărsături;
• Tahicardie (creşterea frecvenţei cardiace);
• Slăbiciune (pierderea puterii, forţei).

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?