Durere de gât

[Arsura în gât, dificultate la deglutiţie /înghiţire, faringita, faringita streptococică, odinofagie]

Descriere

Este durerea, iritaţia sau mâncărimea (furnicătură) unei zone a faringelui (gâtului) care se intensifică la deglutiţie (înghiţire).

Faringele este zona care uneşte cavitatea bucală pe de-o parte cu esofagul şi pe de altă parte cu traheea.

Această durere poate apărea ca urmare a infecţiilor (bacteriene sau virale), alergiilor, inflamaţiilor, traumatismelor, proceselor maligne sau obstrucţiei căilor aeriene. Durerea de gât poate fi cauzată de afecţiuni uşoare-moderate, dar în acelaşi timp poate apărea şi în unele afecţiuni serioase care pun viaţa în pericol.

O durere de gât poate indica o afecţiune uşoară cum ar fi o iritaţie a gâtului ca urmare a ţipatului sau una moderată cum ar fi gripa, infecţia căilor respiratorii superioare sau problemelor adenoidiene. Afecţiunile severe în care poate apărea durerea de gât pot fi: obstrucţia căilor aeriene, traumatismele gâtului, epiglotita sau tumorile laringiene. Durerea de gât poate apărea în multe alte situaţii, incluzând: laringită, angină streptococică, reacţii alergice, boală de reflux gastroesofagian, mononucleoză infecţioasă şi oreion.

Durerea de gât poate debuta brusc şi să dispară rapid aşa cum se întâmplă după o suprasolicitare vocală. O durere de gât cronică se manifestă o lungă perioadă de timp şi poate fi determinată de fumat sau o tumoră laringiană.

Simptome care pot însoţi durerea de gât sunt:
tuse;
• otalgie (durere de ureche);
• simptome asemănătoare gripei (oboseală, febră, tuse, dureri musculare);
• voce răguşită;
greaţă;
• odinofagie (durere la deglutiţie);
• puroi sau pete albe la nivelul faringelui şi amigdalelor;
• gât roşu, inflamat;
• congestie nazală (curge nasul);
• tumefacţia (umflarea) ganglioni cervicali (de la nivelul gâtului);
vărsături.

Pot apărea şi alte simptome mai puţin întâlnite: dureri abdominale (mai frecvent la copiii cu angină streprococică), halenă (respiraţie urît mirositoare), sângerări ale gingiilor, depresie, diaree, fatigabilitate, dureri articulare, pierderea apetitului, erupţie.
În anumite cazuri pot apărea simptome care să indice o afecţiune serioasă: dificultăţi la respiraţie, dificultăţi la vorbit, febră mare (peste 38,5°C), cefalee severă, ptialism (secreţie salivară excesivă), amorţeală, dureri severe la deglutiţie, plâns excesiv.

Cauze posibile

Multe infecţii, inflamaţii sau alte afecţiuni pot determina durerea de gât. Cele mai frecvente cauze sunt răceala, gripa şi angina streptococică. Artrita reumatoidă şi alte afecţiuni inflamatorii pot de asemenea să asocieze şi dureri de gât.

Alergia la praf, polen, păr de animale sau alţi agenţi iritanţi poate determina rinita alergică. În acest caz excesul de mucus de la nivelul nasului se acumulează la nivelul faringelui şi poate produce iritaţia acestuia. Ca urmare poate apărea durerea de gât sau inflamaţia faringiană.
 

Aerul uscat, mai ales iarna când camerele sunt încălzite poate determina apariţia unei senzaţii de uscăciune a gâtului, predominant dimineaţa la trezirea din somn. Aceeaşi senzaţie poate apărea atunci când se respiră pe gură, de obicei când există o congestie nazală cronică.

Poluarea atmosferică, mestecatul tutunului, alcoolul sau alimentele condimentate pot determina iritaţia gîtului. Fumul de ţigară sau substanţele chimice conţinute de ţigări pot duce la dureri cronice de gât.

Efortul muscular apărut ca urmare a strigatului, vorbitului tare într-un mediu zgomotos sau vorbitului timp îndelungat fără pauze determină durere de gât şi răguşeală.

Boala de reflux gastroesofagian este o afecţiune a sistemului digestiv în care sucul gastric acid şi conţinutul stomacului se întorc în esofag. Pe lângă durerea de gît mai apar: senzaţie de arsură, răguşeală, regurgitaţie, senzaţie de nod în gât.

Durerea de gât şi alte simptome asemănătoare gripei apar uneori la scurt timp după infecţia cu HIV. De asemenea, o persoană infectată HIV poate prezenta durere de gât cronică sau recurentă datorită unei infecţii secundare, cele mai frecvente fiind infecţiile fungice sau infecţia cu citomegalovirus.

Tumorile limbii, faringelui şi laringelui se pot manifesta cu durere de gât. Alte semne sau simptome pot fi: răguşeală, dificultăţi la deglutiţie, respiraţie zgomotoasă, senzaţie de nod în gât, sânge în salivă sau spută.

Cele mai frecvente cauze infecţioase sunt:
• Răceala (viroza respiratorie);
• Crupul viral – infecţie virală caracterizată prin tuse aspră, latrătoare;
• Mononucleoza infecţioasă;
• Gripa;
• Angina streptococică;
• Faringită virală.

Alte posibile cauze infecţioase sunt:
Otite (infecţii ale urechii);
Infecţii fungice;
• Infecţia cu virusul herpetic;
• Alte infecţii virale (rubeola, varicela) sau bacteriene (difteria, tusea convulsivă)
• Infecţia HIV (durerea de gît este un simptom apărut precoce în evoluţia bolii);
• Laringită;
• Roseola (boală virală eruptivă care apare la copii în prima copilărie);
• Sinuzita;
• Amigdalita.

Cauzele inflamatorii şi maligne ale durerii de gât includ:
• boala de reflux gastroesofagian;
• alergii;
• sindromul oboselii cronice;
• tusea;
• gâtul uscat (posibil datorită respiraţiei pe gură);
• tiroidita;
• corpii străini;
• epiglotita (inflamaţie a epiglotei);
• afecţiuni esofagiene;
• leucemie;
• artrita reumatoidă;
• fumatul;
• tumori laringiene, faringiene sau ale limbii;
• rinita (inflamaţia mucoasei nazale).

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

Pe lângă durerea de gât apare unul dintre următoarele simptome:
• dificultăţi la respiraţie;
• dificultăţi la vorbit;
• febră mare (peste 38,5°C);
• cefalee severă;
• ptialism (secreţie salivară excesivă);
• amorţeală;
• dureri severe la deglutiţie;
• plâns excesiv.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Sandwich proteic și chifteluțe vegetale cu piure de cartofi și sos de ceapă