Crampe musculare

[dureri musculare, cârcei]

Descriere

Crampele musculare apar ca urmare a contracţiei involuntare a muşchilor scheletici şi sunt un simptom frecvent al deshidratării, oboselii, circulaţiei sangvine inadecvate sau compresiei nervoase. Oboseala musculară datorată formei fizice necorespunzătoare sau exerciţiilor fizice intense este o cauză frecventă de crampe musculare. Alte cauze obişnuite includ lipsa mişcării pentru mult timp sau tulburările vasculare, ambele diminuând fluxul sangvin către muşchi.

Scăderea nivelelor electroliţilor din sânge pot duce de asemenea la crampe musculare. În cazuri rare, crampele musculare pot fi cauzate de afecţiuni renale. Diabetul poate fi însoţit de crampe musculare ale mâinilor şi picioarelor, iar hipoglicemie poate produce de asemenea aceste manifestări. În funcţie de cauzele care le produc, crampele pot apărea la nivelul unui singur muşchi sau la o grupă musculară şi pot fi însoţite de  durere şi de prezenţa unei formaţiuni musculare dure care se poate simţi la palpare sau poate fi chiar vizibilă.

Crampele musculare pot fi un semn al deshidratării şi dezechilibrelor electrolitice care pot produce şoc sau comă şi pot pune viaţa în pericol.

Simptome musculare care pot apărea alături de crampe sunt:
Senzaţie de arsură;
• Formaţiuni la nivelul muşchilor care prezintă crampe;
• Dureri musculare care pot fi severe şi ascuţite;
Slăbiciune musculară;
• Zvâcniri, zbateri musculare.

Alte simptome ce pot apărea:
• Degete sau extermităţi reci;
• Dificultăţi la mers;
• Fatigabilitate;
• Durere şi edem ale picioarelor;
• Greaţă cu sau fără vărsături:
• Paloare;
• Senzaţie de ace şi înţepături;
• Tahicardie (ritm cardiac accelerat).

Cauze

Cauze osteomusculare:
Pregătirea necorespunzătoare a muşchilor înainte de efortul fizic;
Întinderea musculară;
• Epuizarea, surmenajul (efort fizic prelungit fără aportul adecvat de lichide şi electroliţi);
• Leziunile de suprasolicitare sau traumatice osteomusculare;
• Menţinerea unei poziţii pentru mult timp;
• Folosirea pe termen lung a aceloraşi grupe de muşchi (crampa scriitorului care afectează degetul mare şi primele două degete la mâna cu care se scrie sau la nivelul mâinii sau braţului din cauza unei pensule folosite foarte des);

Alte cauze:
Ateroscleroza (rigidizarea pereţilor vasculari);
Deshidratarea (pierderea lichidelor şi electroliţilor din organism care poate pune în pericol viaţa atunci când este severă şi netratată);
• Diabetul;
Dezechilibrele electrolitice – insuficienţa de sodiu, calciu, potasiu, magneziu în dieta zilnică. Unele diuretice folosite pentru tratarea hipertensiunii determină pierderea urinară de potasiu. De asemenea, în timpul sarcinii apar nivele scăzute de calciu şi magneziu;
• Hipoglicemia (scăderea nivelului de glucoză în sânge);
• Carenţe ale anumitor vitamine: B1 (tiamina), B5 (acidul pantotenic) şi B6 (piridoxina);
• Ischemia (scăderea fluxului de sânge în orice ţesut);
• Ascita (acumularea de lichid în cavitatea abdominală) datorată cirozei poate duce la crampe prin distribuţia incorectă a lichidelor în organism;
• Schimbările bruşte de fluide, de exemplu în timpul dializei ce este necesară în unele afecţiuni renale;
• Compresia nervoasă, de exemplu a nervului ulnar la nivelul mâinii.
Afecţiuni grave ce pot pune viaţa în pericol:
• Deshidratarea severă.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

Apare vreunul dintre următoarele simptome:
• Modificări ale stării de conştienţă sau alertă precum leşinul sau lipsa de răspuns;
• Urină închisă la culoare;
• Febră mare (peste 38,30C);
• Dureri abdominale severe.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?