Crampe menstruale (dismenoree)

[dismenoree, menstruaţie dureroasă]

Descriere

Crampele menstruale reprezintă durerile surde, pulsatile sau sub formă de crampe apărute la nivelul zonei inferioare a abdomenului (pelvis). Multe femei prezintă astfel de dureri cu puţin timp înainte şi în timpul menstruaţiei. Pentru unele femei disconfortul resimţit este abia perceput. Pentru altele, poate fi suficient de sever încât să interfereze cu activităţile zilnice pentru câteva zile în fiecare lună.

Aceste dureri pot fi produse de cauze ce pot fi identificate, cum ar fi endometrioza sau fibroamele uterine. În acest caz dismenoreea se numeşte secundară, apare după un timp de la menarhă şi tratarea acestor afecţiuni duce la diminuarea durerii. Crampele menstruale care nu sunt produse de astfel de afecţiuni şi apar odată cu instalarea ciclului menstrual poartă numele de dismenoree primară. Sunt datorate contracţiilor uterine severe, anormale. Ele tind să se amelioreze cu înaintarea în vârstă şi adesea dispar după o naştere.

Simptomele crampelor menstruale includ:
• Durere surdă, pulsatilă sau cu caracter de crampă la nivel pelvin;
• Durere care iradiază la nivelul regiunii inferioare a spatelui şi coapselor.

Unele femei pot prezenta:
• Greaţă şi vărsături;
• Diaree;
• Slăbiune, fatigabilitate;
• Leşin;
• Cefalee;
• Transpiraţii;
• Ameţeală.

Factorii de risc asociaţi cu dismenorea includ:
• Vârsta mai mică de 20 de ani.
• Instalarea precoce a ciclului menstrual (menarha apărută sub 11 ani);
• Menoragia (sângerări puternice în timpul menstruaţiei);
• Sângerări menstruale neregulate (metroragia);
• Lipsa naşterilor;
• Istoricul familial de dismenoree;
• Fumatul.

Cauze posibile

În timpul menstruaţiei uterul se contractă pentru a ajuta la eliminarea mucoasei uterine. Anumite substanţe asemănătoare hormonilor numite prostaglandine, implicate în durere şi inflamaţie, declanşează contracţiile musculaturii uterine. În cazul dismenoreei primare, nivele mai crescute de prostaglandine sunt asociate cu crampe menstruale mai puternice.

Mulţi experţi consideră că, contracţiile uterine puternice produc constricţia vaselor sangvine care vascularizează uterul. Durerea rezultată poate fi comparată cu angina care apare atunci când arterele coronare obstrucţionate nu mai furnizează oxigen şi substanţe nutritive unor porţiuni ale inimii.

Crampele menstruale pot fi produse de :
Endometrioză. În această afecţiune dureroasă, ţesutul care formează mucoasa uterină ajunge, se implantează în afara uterului, cel mai frecvent la nivelul trompelor uterine, ovarelor sau la nivelul mucoasei care căptuşeşte pelvisul.
Fibroamele uterine. Rar, aceste tumori benigne apărute în pereţii uterului, pot fi cauza durerilor menstruale.
Adenomioza. În această afecţiune, ţesutul care căptuşeşte uterul începe să crească în peretele  muscular al uterului.
Boala inflamatorie pelvină. Această infecţie a organelor genitale feminine este, de obicei, produsă de bolile cu transmitere sexuală.
Stenoza cervicală. La unele femei, deschiderea cervixului poate fi atât de mică încât să împiedice fluxul menstrual, producând o creştere a presiunii la nivelul uterului care este dureroasă;
aderenţe în cavitatea abdominală – legături fibroase anormale între organe;
dispozitiv intrauterin (DIU).

Trebuie să mergi la doctor dacă

Crampele menstruale influenţează activităţile zilnice pentru câteva zile lunar sau dacă dismenoreea este secundară.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Thai Massage, abordarea holistică pentru well-being