Anomalii ale pupilelor

Descriere

Dilataţia pupilelor, pupile mari, pupile mici, mioză, midriază, inegalitate pupilară, anizocorie

În mod normal, pupilele au o formă rotundă, sunt simetrice şi îşi modifică diametrul în două situaţii: la trecerea de la privirea de aproape la cea de departe şi când se schimbă intensitatea luminii.

Aceste orificii circulare din centrul irisului permit, prin dilatarea sau contracţia lor, proporţionarea cantităţii de lumină ce pătrunde în ochi.

Orice altă modificare a pupilelor poate fi consecinţa unei anomalii sau unei afecţiuni medicale.

Midriaza reprezintă dilataţia pupilei, pupilă mare, în timp ce mioza reprezintă contracţia pupilei, pupilă mică. Anizocoria defineşte inegalitate pupilelor.

Modificările dimensiunilor pupilelor pot apărea ca reacţia adversă la diferite medicamente, droguri sau toxine care, de obicei afectează ambii ochi la fel, cu excepţia cazului în care se folosesc picături de ochi doar pe o singură parte. Modificările determinate de medicamente, droguri şi toxine sunt în general temporare.

Oftalmologii folosesc în cadrul consultului picături de ochi care dilată (măresc) pupila pentru a putea observa mai bine structurile situate în partea posterioară a ochiului, inclusiv retina. Alte medicamente, droguri şi toxine care produc modificarea dimensiunilor pupilare includ tratamentele pentru răceala sau tuse, medicamentele anticolinergice, benzodiazepinele, amfetaminele, cocaina, LSD, marihuana, alte narcotice, ciupercile otrăvitoare, intoxicaţia cu mătrăgună şi cloroformul.

Simptomele ce apar în cazul consumului de droguri sau al intoxicaţiei sunt:
• Confuzie sau pierderea conştienţei, chiar şi pentru scurt timp;
Iluzii şi halucinaţii;
• Diaree;
• Vorbire dificilă;
• Uscăciunea gurii sau producţie crescută de salivă (sialoree);
• Ritm cardiac rapid, accelerat (tahicardie);
• Respiraţii rapide, accelerate (tahipnee) sau scurtarea respiraţiilor;
• Ritm cardiac lent (bradicardie);
• Respiraţie încetinită;
Vărsături;
• Spasme musculare.

Anumite afecţiuni neurologice precum accidentele vasculare cerebrale, tumorile, leziunile cerebrale pot de asemenea să producă modificări ale dimensiunilor pupilare uni- sau bilateral. Pupilele care nu reacţionează la lumină sau alţi stimuli se numesc pupile fixe şi adesea sunt pupile dilatate.

Pupilele care au formă anormală sunt de obicei rezultatul leziunilor sau anomaliilor de dezvoltare prenatală.
Modificările dimensiunilor pupilare sau pupilele inegale pot apărea în cazul unor afecţiuni grave precum traumatismele craniene, tumori cerebrale, accidente vasculare cerebrale sau intoxicaţii care reprezintă urgenţe medicale.

Cauze

Medicamentele şi drogurile care produc modificări pupilare includ:
• Antialergicele de tipul clorfeniraminei sau difenhidramina;
• Antipsihotice, de exemplu haloperidol, olanzapina şi altele;
• Tratamentele chimioterapice;
• Inhibitorii MAO;
• Amfetaminele;
• Anticolinergicele de exemplu atropine, scopolamine, oxibutinul;
• Acetilcolina;
Morfina;
• Decongestionantele de tipul pseudoefedrinei;
• Picături de ochi precum tetrahidrozolina (Visine)
Cocaina;
Heroina;
Metadona;
LSD;
Marihuana;
Metamfetamine;
• Renunţarea (abstinenţa) la heroină sau alte narcotice;

Intoxicaţiile ce dau modificări pupilare pot fi produse de:
• Beladonă (mătrăgună);
• Benzen;
• Cloroform;
• Leandrul;
• Ciupercile otrăvitoare;
• Organofosforice (insecticide);

Alte cauze:
• Cefalee repetitivă;
• Iridociclita;
• Afecţiuni ale nervului cranian III (nervul oculomotor) care controlează dimensiunea pupilelor şi cea mai mare parte a mişcărilor oculare;
• Sindromul Claude-Bernard-Horner ce apare ca urmare a lezării lanţului simpatic cervical şi se manifestă prin ptoză palpebrală (căderea pleoapei), mioză (pupilă mică) şi enoftalmie (înfudarea globilor oculari);
• Presiune intraoculară crescută.

Cauze grave ce pot duce la modificări pupilare:
• Anevrismele cerebrale;
• Tumori cerebrale;
• Edem cerebral (umflarea creierului);
• Creşterea presiunii intracraniene;
• Hemoragia intracraniană;
• Meningita;
• Fractura craniană;
• Accidentele vasculare cerebrale;
• Tumori care comprimă lanţul simpatic cervical, de exemplu tumorile localizate în partea superioară a plămânilor
 

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

Apare vreunul dintre următoarele simptome:
• Modificări ale stării de conştienţă sau alertă precum leşinul sau lipsa de răspuns;
• Modificări ale stării mentale sau schimbări bruşte de comportament cum ar fi confuzie, delir, letargie, halucinaţii şi iluzii;
• Vorbire neclară, deformată sau incapacitatea de a vorbi;
Febră mare (peste 38,30C);
• Incontinenţă fecală sau urinară;
• Pierderea sensibilităţii (amorţeală);
• Slăbiciune musculară;
• Paralizie sau incapacitatea de a mişca o parte a corpului;
• Tulburări respiratorii ca de exemplu: scurtarea respiraţiei, respiraţie greoaie, dificilă, imposibilitatea de a respira, wheezing (respiraţie şuierătoare), apnee (lipsa respiraţiei) sau sufocare;
Convulsii;
• Cefalee severă;
• Modificări bruşte ale vederii, pierderea vederii sau dureri oculare;
Vărsături.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Tratamentul personalizat în cancerul colorectal